HAI SA NE DISTRAM............................
- Thread starter anuk
- Start date
- Status
Old DG
New member
- Joined
- Jan 2, 2010
- Messages
- 5,244
- Reaction score
- 0
Scrisoarea a III- a, varianta 2014
La un semn se da sentinta si ciocanul bate tare
Se rostesc pedepse grele, toate cu executare
S-a lasat tacere-n sala si pe hol-forfota multa
Iar suporterii p-afara fac matanii si exulta.
- “Tu esti Victor?” “-Da domnita!” “–Nu ti-e dor de varul tau?
Nu ti-e dor sa stai cu dansul la o tabla la bulau?”
- Orice gand aveti domnita si oricum impartiti anii
Sa nu-l luati de langa mine pe fratele meu Giovani
- Nu-l iau Victore, am grija, sezi frumos si fii pe pace
Patru ani am sa-ti dau tie iara frac-tu sase face”
Mai sunt niste luni acolo insa astea sunt detalii
Cad pe ganduri dintr-o data amandoi fratii Becali
Cum o sa-i primeasca lumea si baietii de acolo?
Oare vor putea sa-i scuipe si pe ei ca pe Manolo?
Vor putea sa-i mai injure, vor putea sa-i mai jigneasca
Cum faceau fiind afara si cu tara romaneasca?
Urmatorul la “tribuna” in papucii lui cu Steaua
Vine arogantul Meme fredonand in gand maneaua
Dar acum doar doua versuri el aminte isi aduce:
“Urca mama sus la cruce sa vezi duba cum ma duce”
- “Tu esti Stoica? –“Eu sunt doamna, sa ma duc langa patron?”
- “Du-te, dar sa-ti iei cu tine si cutia de carton
Si sa stii ca-n puscarie n-o sa poti lovi suporteri
Nici nu vei putea cu vorba sa-i jignesti ca pe reporteri
Ca acolo nu ai paza sa te apere ca-n loja
Si te-or tavali baietii dupa ce te-or da cu oja
Se vor bucura de tine, toti voinci unul si unul
Asadar ai mare grija daca vei scapa sapunul.
Dă să urce Padureanu dar se misca mai greu mosul
Si-nainte urca Borcea in sacoul lui cel rosu
Se cazneste sa stea teapan si sa nu isi piarda firea
Dar ii tremura tot corpul de chiar zici ca e Shakira
- “Tu esti Borcea?” –“Eu sunt doamna” –“Sase ani iti dau si tie
Ca te-asteapta in celula nasul tau de cununie
- “Dati-mi domana” –zise Borcea grav, cu toata importanta
- “Ca oricum mi-am facut viza de flotant langa Constanta”
Insa vestea il darama mai ceva ca un tsunami
Stie ca la Poarta Alba nu e chiar ca la Miami
Parc-ar lua niste pastille, ar mai bea niste mercur
Fiindca stie ce-l asteapta si va fi iubit in…
- “–Copos George. E in sala? Trei ani si opt luni. Primesti?
- “Da primesc raspunse Copos –Doamne cat de darnic esti!
Azi e pentru prima data dupa mult, foarte mult timp
Cand primesc ceva degeaba si nu dau nimic la schimb
Si nu vreau sa par ironic nici sa fiu fara obraz
Insa ma oftic ca Borcea a primit cel mai mult azi
Doamnelor judecatoare daca spuneti ca va pasa,
Fie-mi cu ingaduinta sa opresc caldura-n casa”
Desi atmosfera-i trista acum rade toata sala
- “Nu fiti rai, stiti cat consuma pe asa vreme centrala?
Si mai am o bucurie de ma dati langa Calatis
Patru ani de-acu-nainte o sa am trei mese gratis.
Pleaca spre bancute Copos, da sa urce Padureanu
Dar Popescu ii ia fata mai ceva ca lui Burleanu
Dar e abatut si palid, resemnat mai rau ca Iona
Consolandu-se cu gandul c-a jucat la Barcelona
- “Onorata asistenta sincer sa va spun ma doare
Ca voiam sa-l pun pe Nasu presedinte de onoare”
- Se-mbuneaza doamna Strambu, zice bland, privindu-l tandru
- “Fiti pe pace domn Popescu, vi-l aducem si pe Sandu
E si Copos, e si Borcea, Becali –varul si fratii
Puneti bazele acolo unei alte federatii
Vei putea juca si-acolo tot fundas. Ca erai tare
Si-o sa simti destul de multe intrari prin alunecare.
Pleaca abatut Popescu, plin de ganduri de tot soiu
Dupa el urca in boxa securistul de Netoiu
“- Onorata asistenta am gresit. Sunt vinovat
Dar stati numai sa il aflu p-ala care m-a turnat
Nu ma sperie pedeapsa insa e umilitor
Un mic turnator sa-l toarne pe un mare turnator
Dar il dibuiesc eu p-ala care-a vrut sa-mi faca felu
Si o sa-l urasc o viata, ca Sandu pe Mititelu
Dupa ce m-a votat lumea prin Prejoi si prin Sadova
Sa ajung sa-mi rada-n fata securistii din Craiova
Nu ma sperie pedeapsa ca ma stiu un tip corect
Cel mai mult ma deranjeaza lipsa asta de respect”
Astfel pleaca si Netoiu indelung privind in van
Si cu ajutor din sala urca-n boxa tata Jean
- “Luati loc domnul Padureanu, dumneavoastra sunteti Lordul?”
- “Eu eram, insa acuma nu ma mai ajuta cordul
Am imbatranit domnita, vremurile s-au schimbat
Nu mai sunt oameni de baza, n-ai cu cine face-un blat
Si mi-e rau distinsa doamna, imi e rau, va spun pe bune
Nici la blaturi cu Ceahlaul n-aveam asta tensiune”.
Iar sedinta se incheie, plina-i sala de reporteri
Sarbatoare nationala este azi pentru suporterii
Insa vad ca sunt multi oameni carora le pare rau
Ca de maine inclupatii vor ajunge la bulau
La Jilava, la Craiova, la Ploiesti sau chiar la Poarta
Dragi romani, in cazul asta, sincer ne meritam soarta
Bine ca-i vedeti pe astia niste sfinti fara de vina
Si-l bagati in puscarie p-al de fura o gaina
Bine ca-i sustineti p-astia care fura milioane
Si ii condamnati pe unii pentr-un pumn pe stadioane
Pe cei ce le plangeti soarta si tot spuneti ca va pasa
V-a-ntrebat candva Giovani dac-aveti paine pe masa?
Iar pe cei care sustineti ca e greu in puscarie
V-a-ntrebat Victor Becali dac-aveti bani de chirie?
Pe cei carora pe Copos il deplang ca si-a luat plata
V-a-ntrebat vreodata George de-aveti cu ce plati rata?
Pe cei ce-l sustin pe Meme care tot baga fitile
V-a-ntrebat vreodata Stoica dac-aveti bani de pastile?
Mai lasati televizorul si nu mai sustineti hotii
Sa infunde puscaria ca o merita cu totii
Si nu vreau sa seman teama, nici nu vreau sa te-nspaimant
Astazi i-au inchis doar p-astia, dar afara cati mai sunt?
Prin partide, prin comisii, prin politie, prin tara
Sunt destui hoti din pacate -si-astia inca sunt afara
Nu le plangeti voi de mila. Nici ei noua nu ne plang
Ori o sa muriti de grija cum mor cainii de drum lung
Va mai scriu ultima strofa. S-o retineti pe de rost
Cine ii sustine p-astia ori e hot ori este prost
Gata. Asta-i poezia. Dar mai am un vers si-nchei
Cui ii pare rau de astia sa se duca dupa ei
La un semn se da sentinta si ciocanul bate tare
Se rostesc pedepse grele, toate cu executare
S-a lasat tacere-n sala si pe hol-forfota multa
Iar suporterii p-afara fac matanii si exulta.
- “Tu esti Victor?” “-Da domnita!” “–Nu ti-e dor de varul tau?
Nu ti-e dor sa stai cu dansul la o tabla la bulau?”
- Orice gand aveti domnita si oricum impartiti anii
Sa nu-l luati de langa mine pe fratele meu Giovani
- Nu-l iau Victore, am grija, sezi frumos si fii pe pace
Patru ani am sa-ti dau tie iara frac-tu sase face”
Mai sunt niste luni acolo insa astea sunt detalii
Cad pe ganduri dintr-o data amandoi fratii Becali
Cum o sa-i primeasca lumea si baietii de acolo?
Oare vor putea sa-i scuipe si pe ei ca pe Manolo?
Vor putea sa-i mai injure, vor putea sa-i mai jigneasca
Cum faceau fiind afara si cu tara romaneasca?
Urmatorul la “tribuna” in papucii lui cu Steaua
Vine arogantul Meme fredonand in gand maneaua
Dar acum doar doua versuri el aminte isi aduce:
“Urca mama sus la cruce sa vezi duba cum ma duce”
- “Tu esti Stoica? –“Eu sunt doamna, sa ma duc langa patron?”
- “Du-te, dar sa-ti iei cu tine si cutia de carton
Si sa stii ca-n puscarie n-o sa poti lovi suporteri
Nici nu vei putea cu vorba sa-i jignesti ca pe reporteri
Ca acolo nu ai paza sa te apere ca-n loja
Si te-or tavali baietii dupa ce te-or da cu oja
Se vor bucura de tine, toti voinci unul si unul
Asadar ai mare grija daca vei scapa sapunul.
Dă să urce Padureanu dar se misca mai greu mosul
Si-nainte urca Borcea in sacoul lui cel rosu
Se cazneste sa stea teapan si sa nu isi piarda firea
Dar ii tremura tot corpul de chiar zici ca e Shakira
- “Tu esti Borcea?” –“Eu sunt doamna” –“Sase ani iti dau si tie
Ca te-asteapta in celula nasul tau de cununie
- “Dati-mi domana” –zise Borcea grav, cu toata importanta
- “Ca oricum mi-am facut viza de flotant langa Constanta”
Insa vestea il darama mai ceva ca un tsunami
Stie ca la Poarta Alba nu e chiar ca la Miami
Parc-ar lua niste pastille, ar mai bea niste mercur
Fiindca stie ce-l asteapta si va fi iubit in…
- “–Copos George. E in sala? Trei ani si opt luni. Primesti?
- “Da primesc raspunse Copos –Doamne cat de darnic esti!
Azi e pentru prima data dupa mult, foarte mult timp
Cand primesc ceva degeaba si nu dau nimic la schimb
Si nu vreau sa par ironic nici sa fiu fara obraz
Insa ma oftic ca Borcea a primit cel mai mult azi
Doamnelor judecatoare daca spuneti ca va pasa,
Fie-mi cu ingaduinta sa opresc caldura-n casa”
Desi atmosfera-i trista acum rade toata sala
- “Nu fiti rai, stiti cat consuma pe asa vreme centrala?
Si mai am o bucurie de ma dati langa Calatis
Patru ani de-acu-nainte o sa am trei mese gratis.
Pleaca spre bancute Copos, da sa urce Padureanu
Dar Popescu ii ia fata mai ceva ca lui Burleanu
Dar e abatut si palid, resemnat mai rau ca Iona
Consolandu-se cu gandul c-a jucat la Barcelona
- “Onorata asistenta sincer sa va spun ma doare
Ca voiam sa-l pun pe Nasu presedinte de onoare”
- Se-mbuneaza doamna Strambu, zice bland, privindu-l tandru
- “Fiti pe pace domn Popescu, vi-l aducem si pe Sandu
E si Copos, e si Borcea, Becali –varul si fratii
Puneti bazele acolo unei alte federatii
Vei putea juca si-acolo tot fundas. Ca erai tare
Si-o sa simti destul de multe intrari prin alunecare.
Pleaca abatut Popescu, plin de ganduri de tot soiu
Dupa el urca in boxa securistul de Netoiu
“- Onorata asistenta am gresit. Sunt vinovat
Dar stati numai sa il aflu p-ala care m-a turnat
Nu ma sperie pedeapsa insa e umilitor
Un mic turnator sa-l toarne pe un mare turnator
Dar il dibuiesc eu p-ala care-a vrut sa-mi faca felu
Si o sa-l urasc o viata, ca Sandu pe Mititelu
Dupa ce m-a votat lumea prin Prejoi si prin Sadova
Sa ajung sa-mi rada-n fata securistii din Craiova
Nu ma sperie pedeapsa ca ma stiu un tip corect
Cel mai mult ma deranjeaza lipsa asta de respect”
Astfel pleaca si Netoiu indelung privind in van
Si cu ajutor din sala urca-n boxa tata Jean
- “Luati loc domnul Padureanu, dumneavoastra sunteti Lordul?”
- “Eu eram, insa acuma nu ma mai ajuta cordul
Am imbatranit domnita, vremurile s-au schimbat
Nu mai sunt oameni de baza, n-ai cu cine face-un blat
Si mi-e rau distinsa doamna, imi e rau, va spun pe bune
Nici la blaturi cu Ceahlaul n-aveam asta tensiune”.
Iar sedinta se incheie, plina-i sala de reporteri
Sarbatoare nationala este azi pentru suporterii
Insa vad ca sunt multi oameni carora le pare rau
Ca de maine inclupatii vor ajunge la bulau
La Jilava, la Craiova, la Ploiesti sau chiar la Poarta
Dragi romani, in cazul asta, sincer ne meritam soarta
Bine ca-i vedeti pe astia niste sfinti fara de vina
Si-l bagati in puscarie p-al de fura o gaina
Bine ca-i sustineti p-astia care fura milioane
Si ii condamnati pe unii pentr-un pumn pe stadioane
Pe cei ce le plangeti soarta si tot spuneti ca va pasa
V-a-ntrebat candva Giovani dac-aveti paine pe masa?
Iar pe cei care sustineti ca e greu in puscarie
V-a-ntrebat Victor Becali dac-aveti bani de chirie?
Pe cei carora pe Copos il deplang ca si-a luat plata
V-a-ntrebat vreodata George de-aveti cu ce plati rata?
Pe cei ce-l sustin pe Meme care tot baga fitile
V-a-ntrebat vreodata Stoica dac-aveti bani de pastile?
Mai lasati televizorul si nu mai sustineti hotii
Sa infunde puscaria ca o merita cu totii
Si nu vreau sa seman teama, nici nu vreau sa te-nspaimant
Astazi i-au inchis doar p-astia, dar afara cati mai sunt?
Prin partide, prin comisii, prin politie, prin tara
Sunt destui hoti din pacate -si-astia inca sunt afara
Nu le plangeti voi de mila. Nici ei noua nu ne plang
Ori o sa muriti de grija cum mor cainii de drum lung
Va mai scriu ultima strofa. S-o retineti pe de rost
Cine ii sustine p-astia ori e hot ori este prost
Gata. Asta-i poezia. Dar mai am un vers si-nchei
Cui ii pare rau de astia sa se duca dupa ei
Surprize, surprize...
Prolog: Emisiunea „Surprize, surprize...” a complotat o întâlnire emoţionantă şi abundând în urlete de bucurie şi batiste ude, între un arab imigrat aici de mulţi ani şi rudele lui. Iată scrisoarea care a declanşat evenimentul:
Stimată domnişoară Andreea lu’ Marin,
Vă scriu în disperare, acuma, tocma’ din
Comuna Crăcănaţi, uliţa principală,
Că am una broblemă, cam mare şi nasoală.
De baştină-s sunit, crescut printre nisipuri,
Şi falnic descendent al unui neam de VIP-uri,
Acu’ vreo cinşpe ani venii să studiez
Silvicultura şi să mă civilizez;
Mă-ndrăgostii de una bucată, Vasilica
Şi iote, am decis să şed la Românica.
Acu’ m-a apucat un dor nebun – aman !
De neamul meu rămas acolo-n Bakhtaran
Şi fiindcă nu-mi permit ca să îi vizitez
La TVR-ndrăznesc pentru ca s-apelez
Deoarece văzui că nu va trebe viză
Şi tare mi-ar plăcea să-mi faceţi o surpriză.
Nu vreau decât atât: să mi-l aduceţi, dar,
Pe frate-meu Salam, ce şade-n Kandahar...
Pe sor-mea Zuleida, cu cei unşpe copii
Pe văru-meu Halal, cu ai lui şapte fii,
Şi, bineînţeles, pe tatăl meu iubit
Cu care de Allah am fost blagoslovit.
Pe frate-meu, în tranzit – că n-are mult tonaj -
Să nu-l verificaţi prea tare la bagaj.
O să aducă, bietul, riscând ca să sucombe
Nouă mitraliere şi vreo cinci-şase bombe.
Nu vă faceţi probleme, că mi le-aduce mie,
Ca să mi le aşez pe gard, la oierie,
Să ştie toţi vecinii cum că la mine-i vad
Pentru iubiţii mei fârtaţi de prin Jihad.
Închei acum scrisoarea, şi-aştept să-mi confirmaţi.
Semnat: Al Kikislam Aleikum. Crăcănaţi.
Concluzie: Ia uite, domnule, pentru ce plătim noi TVR-ul !
Rugăciune de seară
Sunt recunoscătoare, Doamne; şi le aduc imens prinos,
Problemelor cotidiene, pe care le înşir mai jos:
Soţului meu, care alături îmi sforăie şi nu se scuză -
Pentru că doarme lângă mine, şi nu în pat cu vreo farfuză.
Fiicei mele-adolescente, ce veşnic are chef de sfadă –
Pentru că vine seara-acasă, şi nu hălăduie pe stradă.
Impozitelor nemiloase pe care le plătesc la stat –
Pentru că asta-nseamnă, totuşi, că undeva sunt angajat.
Mizeriei ce-o curăţ zilnic după ai mei, cu umilinţă –
Pentru că asta-i o dovadă că am şi eu o locuinţă.
Manelelor, cu decibelii ce-n cartier aiurea zburdă –
Pentru că am urechi, o, Doamne; şi mai ales că nu sunt surdă.
Chiar garderoba ce mi-e strâmtă, o văd ca semn de bunăstare,
Fiind o mărturie clară că nu duc lipsă de mâncare.
Şi, în sfârşit, când mă trezeşte, cu ţipătoarea-i sonerie,
Deşteptătorul, dimineaţa – mă bucur, Doamne, că sunt vie !
Prolog: Emisiunea „Surprize, surprize...” a complotat o întâlnire emoţionantă şi abundând în urlete de bucurie şi batiste ude, între un arab imigrat aici de mulţi ani şi rudele lui. Iată scrisoarea care a declanşat evenimentul:
Stimată domnişoară Andreea lu’ Marin,
Vă scriu în disperare, acuma, tocma’ din
Comuna Crăcănaţi, uliţa principală,
Că am una broblemă, cam mare şi nasoală.
De baştină-s sunit, crescut printre nisipuri,
Şi falnic descendent al unui neam de VIP-uri,
Acu’ vreo cinşpe ani venii să studiez
Silvicultura şi să mă civilizez;
Mă-ndrăgostii de una bucată, Vasilica
Şi iote, am decis să şed la Românica.
Acu’ m-a apucat un dor nebun – aman !
De neamul meu rămas acolo-n Bakhtaran
Şi fiindcă nu-mi permit ca să îi vizitez
La TVR-ndrăznesc pentru ca s-apelez
Deoarece văzui că nu va trebe viză
Şi tare mi-ar plăcea să-mi faceţi o surpriză.
Nu vreau decât atât: să mi-l aduceţi, dar,
Pe frate-meu Salam, ce şade-n Kandahar...
Pe sor-mea Zuleida, cu cei unşpe copii
Pe văru-meu Halal, cu ai lui şapte fii,
Şi, bineînţeles, pe tatăl meu iubit
Cu care de Allah am fost blagoslovit.
Pe frate-meu, în tranzit – că n-are mult tonaj -
Să nu-l verificaţi prea tare la bagaj.
O să aducă, bietul, riscând ca să sucombe
Nouă mitraliere şi vreo cinci-şase bombe.
Nu vă faceţi probleme, că mi le-aduce mie,
Ca să mi le aşez pe gard, la oierie,
Să ştie toţi vecinii cum că la mine-i vad
Pentru iubiţii mei fârtaţi de prin Jihad.
Închei acum scrisoarea, şi-aştept să-mi confirmaţi.
Semnat: Al Kikislam Aleikum. Crăcănaţi.
Concluzie: Ia uite, domnule, pentru ce plătim noi TVR-ul !
Rugăciune de seară
Sunt recunoscătoare, Doamne; şi le aduc imens prinos,
Problemelor cotidiene, pe care le înşir mai jos:
Soţului meu, care alături îmi sforăie şi nu se scuză -
Pentru că doarme lângă mine, şi nu în pat cu vreo farfuză.
Fiicei mele-adolescente, ce veşnic are chef de sfadă –
Pentru că vine seara-acasă, şi nu hălăduie pe stradă.
Impozitelor nemiloase pe care le plătesc la stat –
Pentru că asta-nseamnă, totuşi, că undeva sunt angajat.
Mizeriei ce-o curăţ zilnic după ai mei, cu umilinţă –
Pentru că asta-i o dovadă că am şi eu o locuinţă.
Manelelor, cu decibelii ce-n cartier aiurea zburdă –
Pentru că am urechi, o, Doamne; şi mai ales că nu sunt surdă.
Chiar garderoba ce mi-e strâmtă, o văd ca semn de bunăstare,
Fiind o mărturie clară că nu duc lipsă de mâncare.
Şi, în sfârşit, când mă trezeşte, cu ţipătoarea-i sonerie,
Deşteptătorul, dimineaţa – mă bucur, Doamne, că sunt vie !
Moş Costachi şî fotbàlu
Text postat de Ion Bolocan
sau “Ca la noi la Ceape” (Se va rosti în grai bucovinean)
Într-o zî un megieş
M-o-nghiet sî merg la Ieşi
Cî duminicî era
Şî cî dumnealui ar vra
Sî-ni-arăti tîrgu nou
Şî fotbàlu din Copou.
Şi aşă di dimineaţî
Am îmblat un chic pin piaţî…
Da’ pi undi n-am îmblat,
Di la garî la Palat
– Colţ în colţ cu Tribunalu -
Da’ nu nimerem fotbàlu…
Cî pi-atunci în mintea me
Eu gîndem cumva aşe
Cî fotbàlu ar cam ci
Dac-ai sta şî te-ai gîndi
Tot un fel di lumi multî:
Mulţi vorghesc, puţîni ascultî
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape.
Da-n sfîrşît, cu chiu cu vai
Mă aburc într-un tramvai
Cu ghionteli şî cu scandal
Sî mă ducî la fotbàl…
Da-n tramvai, sî vezi măi verì,
Sî mergè tot pi puterì:
Sî suiè carì putè
Şî plătè cari vroie.
Da’ m-o dus, ma rog, frumos:
Gratis şî sîlenţios!
Da’ amu mai pi real
Sî vă spun ci-i un fotbàl:
Ia, fotbàlu e-un suhat
Mai mult lung di cît îi lat,
Fărî scai şî fărî schini,
Di v-o triizăci di prajîni
Da’ o iarb-aşă grozavî
– O mîndreţî di otavî -
Cî ne-am zîs atuncia: bre
Stăi c-aicea-i Ceape,
Cî videm roatî-mpregiur
Mulţi bărbaţi cu capu’ sur
Şî flăcăi cum stau digeaba
Şî pravesc cum creşti iarba
Da’ pi-otava din fotbàl
Nici chicior di animal,
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape
Da’ pi loc la un samnal
Văd işînd din-t-un canal
Nişti oamini cu colţuni
Însî fărî pantaluni
Numa-n nişti izmanuţî
Iote-atîta di scurtuţî
Da’ aveu nişti botinì
Ghintuiti cu ţîţînì
Cî ne-am zîs: sî vedi treaba
Iştea vreu sî strîci iarba,
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape,
Ciia di-mpregiuru neu
Şuiarau cît ci putèu
C-am zîs cî s-o-apucat
Sî-i alungi din suhat.
Cînd mă uit un chic mai ghini
Iaca pi otavî vini
Unu-aşă mai barosan
Şî aduci un bostan.
Iaca punì gios bostanu
Şî azvîrli-n sus cu banu.
Prindi banu, îl citeşti,
Nu ştiu ci mai sfatuieşti,
Scoati-o cîrpî, ştergi nasu,
Îş praveşti-o ţîrî ciasu
Dupa-aceia dă samnal
Şuerînd din-t-un ţîcnal.
Da’ ciilanţi di pi medean
Sî rapăd dupa bostan;
Cî vazîndî-i cum alergî
Am gîndit cî vre şî-l spargî:
Cî di cum îl agiungè
Cu bocancu îl pălè
Cî ne-am zîs în mintea me:
“Sî îngroaşî gluma, bre”
D-apăi ceal care-i conducì
Oare n-ar putè aducì
O maciucî din padurì
Ori o muchi di sacurì
Ori, mai ghini, numa cît
Să izgheascî di pamînt
Cu bostanu buclucaş
Nu s-alergi pi imaş
Cu-o mulţîmi di flacăi
Cînd papşoii-s în dudăi?!
Da’ ma-ntorn în mintea me:
“Ca la noi la Ceape!”
Cînd ma uit pe-o bancî gios
Văd pi unu-aşă frumos
Da’ voinic cît doi ca mini –
Cî bătè suta di chilì –
Stînd chicior pisti chicior
De-ai ci zîs cî-i revizor
Or v-un fel di respunsabil -
Brigadir or şăf contabil -
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape,
Mai cu samî cî scotè
Iote-aşă nişti ţîgări
Şî pufne la fum pi nări…
Numa’ cî n-avè cafè
Cum ar ci la Ceape.
Lîngî mini un ficior
Zîcì “Ceala-i antrenor”
Da’ eu zîc în mintea me:
D-apăi ceala n-ar putè,
Cît-îi el di încalat
Sî sî ducî pi suhat
La bostanu ceala, frati,
Sî-l izgheascî cît ci poati
Opintindu-sî-n prasăli
Sî-l zdrogheascî-n bucaţăli?
Da’ ma-ntorn în mintea me:
Omu’ poati da’ nu vre
Ca la noi la Ceape!
Da’ pravind aşă-ntr-o doarî
La acii ci sî omoarî
Cu bostanu pi suhat
Fărî nici un rezultat
Ori porcentì de-ar avè
Cum ar ci la Ceape,
Iaca dintr-o parti vini
Şî sî puni lîngî mini
O fimeii-aşă smolitî
C-un taşcău di rasaritî,
Cî ne-am zîs atuncia “bre,
iaca na, altî belè”
Prepunînd în mintea me
C-o furat din Ceape
Ş-am s-o spun la brigader.
Da’ zaresc un plutoner
Cum stătè lîngî medean
Da’ cu ochii la bostan
Şî atent ca nu cumva
Sî-l substragî cariva.
Şî am dat sî strîg la el
Da’ nu m-auză di fel.
Am strîgat cît am strîgat
Dup-aceia m-am sculat
Suparat c-o falcî-n cer
Sî ma duc la plutoner,
Da’ din spati-un domn cu barbî
Ci părè tari di treabî
Da’ duhnè a bauturî
Numa-l văd cî mă înjurî -
Chiar pi mini om batrîn,
Şî sî stau cu mîna-n sîn? -
Cîtî-s eu o ciri calmî
Făr’ sî vreu i-am şters o palmî
El, cu-o ciudî duşmăneascî
O-nceput sî ma-mbrînceascî
Sî ma tragî-aşă vîrtos
Cî m-o pus de-a sîla gios
Şi-n bataia ceia, bre,
Am ramas fărî curè
Şî, ca sî v-apuc a spunì
Îmi chicasî pantalunì
Şî cînd dau ca sî ma scol
Lumea tătî strîgî Goool!
Da’ sî vezi nacaz pi mini:
Cum stam cu nadragi-n vini
Suparat colea pi bancî
Ia-ca dracu’ di tîgancî
Sî rapedi-odatî-n mini
Şî ma-nşfacî di “ruşîni”
C-o crezut ie,zapacitî,
Cî-i taşca di rasaritî
Da’ cum stam aşă pi gînduri
Lîngî hoaţa cei cu sîmburi,
Eu, cari mă ştiu corect
Mă videam de-amu suspect
C-am furat di la obştesc
Ş-am catat s-o fugaresc.
Da’ di colo-un băitan
Zîci: “Bă…nu fi ţăran!”
Da’ ci vorbî-i asta bre?
Sî mă las di Ceape
Ca sî nu mai ciu ţaran?
Şî sî zîc cî-s orăşan?
Şî sî ma îmbrac în blugi
Cînd papşoii zac în glugi?
Da’ ci credi dumnealui:
Pînea curgì pi Bahlui?
Ori cumva o banuit
Cî-i chicî din Satelit?
D-apăi cît l-am dascalit
Am o noapti di grait.
Da’ ne-am zîs în mintea me:
“Vini, el, la Ceape!”
Text postat de Ion Bolocan
sau “Ca la noi la Ceape” (Se va rosti în grai bucovinean)
Într-o zî un megieş
M-o-nghiet sî merg la Ieşi
Cî duminicî era
Şî cî dumnealui ar vra
Sî-ni-arăti tîrgu nou
Şî fotbàlu din Copou.
Şi aşă di dimineaţî
Am îmblat un chic pin piaţî…
Da’ pi undi n-am îmblat,
Di la garî la Palat
– Colţ în colţ cu Tribunalu -
Da’ nu nimerem fotbàlu…
Cî pi-atunci în mintea me
Eu gîndem cumva aşe
Cî fotbàlu ar cam ci
Dac-ai sta şî te-ai gîndi
Tot un fel di lumi multî:
Mulţi vorghesc, puţîni ascultî
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape.
Da-n sfîrşît, cu chiu cu vai
Mă aburc într-un tramvai
Cu ghionteli şî cu scandal
Sî mă ducî la fotbàl…
Da-n tramvai, sî vezi măi verì,
Sî mergè tot pi puterì:
Sî suiè carì putè
Şî plătè cari vroie.
Da’ m-o dus, ma rog, frumos:
Gratis şî sîlenţios!
Da’ amu mai pi real
Sî vă spun ci-i un fotbàl:
Ia, fotbàlu e-un suhat
Mai mult lung di cît îi lat,
Fărî scai şî fărî schini,
Di v-o triizăci di prajîni
Da’ o iarb-aşă grozavî
– O mîndreţî di otavî -
Cî ne-am zîs atuncia: bre
Stăi c-aicea-i Ceape,
Cî videm roatî-mpregiur
Mulţi bărbaţi cu capu’ sur
Şî flăcăi cum stau digeaba
Şî pravesc cum creşti iarba
Da’ pi-otava din fotbàl
Nici chicior di animal,
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape
Da’ pi loc la un samnal
Văd işînd din-t-un canal
Nişti oamini cu colţuni
Însî fărî pantaluni
Numa-n nişti izmanuţî
Iote-atîta di scurtuţî
Da’ aveu nişti botinì
Ghintuiti cu ţîţînì
Cî ne-am zîs: sî vedi treaba
Iştea vreu sî strîci iarba,
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape,
Ciia di-mpregiuru neu
Şuiarau cît ci putèu
C-am zîs cî s-o-apucat
Sî-i alungi din suhat.
Cînd mă uit un chic mai ghini
Iaca pi otavî vini
Unu-aşă mai barosan
Şî aduci un bostan.
Iaca punì gios bostanu
Şî azvîrli-n sus cu banu.
Prindi banu, îl citeşti,
Nu ştiu ci mai sfatuieşti,
Scoati-o cîrpî, ştergi nasu,
Îş praveşti-o ţîrî ciasu
Dupa-aceia dă samnal
Şuerînd din-t-un ţîcnal.
Da’ ciilanţi di pi medean
Sî rapăd dupa bostan;
Cî vazîndî-i cum alergî
Am gîndit cî vre şî-l spargî:
Cî di cum îl agiungè
Cu bocancu îl pălè
Cî ne-am zîs în mintea me:
“Sî îngroaşî gluma, bre”
D-apăi ceal care-i conducì
Oare n-ar putè aducì
O maciucî din padurì
Ori o muchi di sacurì
Ori, mai ghini, numa cît
Să izgheascî di pamînt
Cu bostanu buclucaş
Nu s-alergi pi imaş
Cu-o mulţîmi di flacăi
Cînd papşoii-s în dudăi?!
Da’ ma-ntorn în mintea me:
“Ca la noi la Ceape!”
Cînd ma uit pe-o bancî gios
Văd pi unu-aşă frumos
Da’ voinic cît doi ca mini –
Cî bătè suta di chilì –
Stînd chicior pisti chicior
De-ai ci zîs cî-i revizor
Or v-un fel di respunsabil -
Brigadir or şăf contabil -
Socotind în mintea me
Cum ar ci la Ceape,
Mai cu samî cî scotè
Iote-aşă nişti ţîgări
Şî pufne la fum pi nări…
Numa’ cî n-avè cafè
Cum ar ci la Ceape.
Lîngî mini un ficior
Zîcì “Ceala-i antrenor”
Da’ eu zîc în mintea me:
D-apăi ceala n-ar putè,
Cît-îi el di încalat
Sî sî ducî pi suhat
La bostanu ceala, frati,
Sî-l izgheascî cît ci poati
Opintindu-sî-n prasăli
Sî-l zdrogheascî-n bucaţăli?
Da’ ma-ntorn în mintea me:
Omu’ poati da’ nu vre
Ca la noi la Ceape!
Da’ pravind aşă-ntr-o doarî
La acii ci sî omoarî
Cu bostanu pi suhat
Fărî nici un rezultat
Ori porcentì de-ar avè
Cum ar ci la Ceape,
Iaca dintr-o parti vini
Şî sî puni lîngî mini
O fimeii-aşă smolitî
C-un taşcău di rasaritî,
Cî ne-am zîs atuncia “bre,
iaca na, altî belè”
Prepunînd în mintea me
C-o furat din Ceape
Ş-am s-o spun la brigader.
Da’ zaresc un plutoner
Cum stătè lîngî medean
Da’ cu ochii la bostan
Şî atent ca nu cumva
Sî-l substragî cariva.
Şî am dat sî strîg la el
Da’ nu m-auză di fel.
Am strîgat cît am strîgat
Dup-aceia m-am sculat
Suparat c-o falcî-n cer
Sî ma duc la plutoner,
Da’ din spati-un domn cu barbî
Ci părè tari di treabî
Da’ duhnè a bauturî
Numa-l văd cî mă înjurî -
Chiar pi mini om batrîn,
Şî sî stau cu mîna-n sîn? -
Cîtî-s eu o ciri calmî
Făr’ sî vreu i-am şters o palmî
El, cu-o ciudî duşmăneascî
O-nceput sî ma-mbrînceascî
Sî ma tragî-aşă vîrtos
Cî m-o pus de-a sîla gios
Şi-n bataia ceia, bre,
Am ramas fărî curè
Şî, ca sî v-apuc a spunì
Îmi chicasî pantalunì
Şî cînd dau ca sî ma scol
Lumea tătî strîgî Goool!
Da’ sî vezi nacaz pi mini:
Cum stam cu nadragi-n vini
Suparat colea pi bancî
Ia-ca dracu’ di tîgancî
Sî rapedi-odatî-n mini
Şî ma-nşfacî di “ruşîni”
C-o crezut ie,zapacitî,
Cî-i taşca di rasaritî
Da’ cum stam aşă pi gînduri
Lîngî hoaţa cei cu sîmburi,
Eu, cari mă ştiu corect
Mă videam de-amu suspect
C-am furat di la obştesc
Ş-am catat s-o fugaresc.
Da’ di colo-un băitan
Zîci: “Bă…nu fi ţăran!”
Da’ ci vorbî-i asta bre?
Sî mă las di Ceape
Ca sî nu mai ciu ţaran?
Şî sî zîc cî-s orăşan?
Şî sî ma îmbrac în blugi
Cînd papşoii zac în glugi?
Da’ ci credi dumnealui:
Pînea curgì pi Bahlui?
Ori cumva o banuit
Cî-i chicî din Satelit?
D-apăi cît l-am dascalit
Am o noapti di grait.
Da’ ne-am zîs în mintea me:
“Vini, el, la Ceape!”
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Ziua de 1 Aprilie
Are o însemnătate!
Anul nou a fost schimbat
În ianuarie, mai în spate!
Astfel unii mai rigizi
Tot pe-ntâi sărbătoreau:
Dar aprilie; şi timizi,
Parcă se mai încurcau...
Asta este deci istoria,
Schimbării de calendar!
Astăzi nu contează ziua...
Doar minciuna în zadar!
Ziua este dedicată
Celui mai sfânt mincinos!
Diavolul le este tată,
De la început a fost!
Doar o mică păcăleală,
O minciună mititică!
Dar scriptura ne învaţă
Să trăim sfios, cu frică!
Să nu ne minţim, în halul,
De extaz şi voie bună!
Cine minte azi, cu carul,
Mai contează o minciună?
Nu glumi print-o minciună!
Păcăleli şi înşelări:
Că păcatul te afundă,
Prin nevinovate stări!
Să umblăm cu adevărul,
Nu minţind cu nesimţire!
Nu vorbiţi cu diavolul
Nici măcar de 1 aprilie!
Bulzan Marian Gigel
Are o însemnătate!
Anul nou a fost schimbat
În ianuarie, mai în spate!
Astfel unii mai rigizi
Tot pe-ntâi sărbătoreau:
Dar aprilie; şi timizi,
Parcă se mai încurcau...
Asta este deci istoria,
Schimbării de calendar!
Astăzi nu contează ziua...
Doar minciuna în zadar!
Ziua este dedicată
Celui mai sfânt mincinos!
Diavolul le este tată,
De la început a fost!
Doar o mică păcăleală,
O minciună mititică!
Dar scriptura ne învaţă
Să trăim sfios, cu frică!
Să nu ne minţim, în halul,
De extaz şi voie bună!
Cine minte azi, cu carul,
Mai contează o minciună?
Nu glumi print-o minciună!
Păcăleli şi înşelări:
Că păcatul te afundă,
Prin nevinovate stări!
Să umblăm cu adevărul,
Nu minţind cu nesimţire!
Nu vorbiţi cu diavolul
Nici măcar de 1 aprilie!
Bulzan Marian Gigel
Pamflet de la...un mitocan
)
.
Mă p.. pe banii voștri...de ...doi bani
De unde aveți, mă, atâția bani?
Ce ați muncit? Ce dracu-ați inventat?
Și câte Premii Nobel ați luat?
Din muncă și din cinste nu se poate
Să strângi așa averi nemăsurate.
Un om normal nu face în trei vieți
Comorile pe care voi le-aveți.
Și-atunci, cum încropiți grămezi de bani
În țara tot mai plină de sărmani?
E clar că din afaceri necurate,
Pentru că voi furați pe deșelate.
Furați la șase mâini, cum are Budha,
Nu știe nici vecinul, și nici ruda.
Ce minte rea aveți, și inventivă!
Furați orice, și grâul din colivă.
Și zahărul din ceai, chiar și acidul
Din borviz, dacă asta vrea partidul.
Partidul… Paravan pentru Mafie…
Ce dreaptă? Care stângă? Bani să fie!
Partidele-s o gașcă interlopă
Care-a speriat întreaga Europă.
E plină fiecare pușcărie
De hoți ce-au șterpelit o butelie,
Ori două pâini, un cablu, o carcasă,
N-aveau ce da copiilor la masă.
Iar voi? Întreaga țară ați furat-o,
Pe buze tot cu UE și cu NATO.
Ați dat „tainul” la toți veneticii,
Prostindu-ne cu foc de artificii.
Paragina-i regină. Jaf total.
Parc-a trecut războiul mondial.
Și ca un animal înfometat
Ați stat la pândă, ați adulmecat,
Și colții i-ați înfipt în beregată,
Nu ați avut nici mamă, și nici tată.
Iar prada ați târât-o în bârlog,
Făcând mișcări de șarpe, sau hârciog.
Pământuri, codrii, școli, chiar și spitale,
Retrocedări vizibil ilegale,
Nerușinați și lacomi ați furat
Cu acte false și complici de stat.
Invazia lăcustelor e-o glumă
Față de blestemata voastră ciumă.
Voi n-aveți idealuri, nici noblețe,
Doar portofel și mațe hrăpărețe.
Mă uit la voi cu scârbă și sictir
Ce tare mirosiți a cimitir!
La cea dintâi revoltă mai nasoală
Voi veți fii primii tăvăliți prin smoală,
Scuipați în ochi, la stâlpul infamiei
Și azvârliți în fundul pușcăriei.
Așa că fie-mi, dar, îngăduit
Să vă disprețuiesc la infinit.
Nu sunteți oameni – sunteți mărunțiș,
Pe banii voștri și pe voi: mă p..!
Sursa: email
Tot de la un...mitocan))
"Nu incerca sa pari ca ai dreptate
Ca stiu ca ai sa faci la fel chiar maine
Degeaba-ncerci...deja ...este departe
Manipularea de tine se tine.
Doar ca nu-mi mai pasa nici ce vrei ,ce crezi
Insira tu cati cai vrei de cei verzi. "
Omul cu putere multa
Face lumea asa sluta
Degeaba are de toate
Daca suflet el nu poate.
).
Mă p.. pe banii voștri...de ...doi bani
De unde aveți, mă, atâția bani?
Ce ați muncit? Ce dracu-ați inventat?
Și câte Premii Nobel ați luat?
Din muncă și din cinste nu se poate
Să strângi așa averi nemăsurate.
Un om normal nu face în trei vieți
Comorile pe care voi le-aveți.
Și-atunci, cum încropiți grămezi de bani
În țara tot mai plină de sărmani?
E clar că din afaceri necurate,
Pentru că voi furați pe deșelate.
Furați la șase mâini, cum are Budha,
Nu știe nici vecinul, și nici ruda.
Ce minte rea aveți, și inventivă!
Furați orice, și grâul din colivă.
Și zahărul din ceai, chiar și acidul
Din borviz, dacă asta vrea partidul.
Partidul… Paravan pentru Mafie…
Ce dreaptă? Care stângă? Bani să fie!
Partidele-s o gașcă interlopă
Care-a speriat întreaga Europă.
E plină fiecare pușcărie
De hoți ce-au șterpelit o butelie,
Ori două pâini, un cablu, o carcasă,
N-aveau ce da copiilor la masă.
Iar voi? Întreaga țară ați furat-o,
Pe buze tot cu UE și cu NATO.
Ați dat „tainul” la toți veneticii,
Prostindu-ne cu foc de artificii.
Paragina-i regină. Jaf total.
Parc-a trecut războiul mondial.
Și ca un animal înfometat
Ați stat la pândă, ați adulmecat,
Și colții i-ați înfipt în beregată,
Nu ați avut nici mamă, și nici tată.
Iar prada ați târât-o în bârlog,
Făcând mișcări de șarpe, sau hârciog.
Pământuri, codrii, școli, chiar și spitale,
Retrocedări vizibil ilegale,
Nerușinați și lacomi ați furat
Cu acte false și complici de stat.
Invazia lăcustelor e-o glumă
Față de blestemata voastră ciumă.
Voi n-aveți idealuri, nici noblețe,
Doar portofel și mațe hrăpărețe.
Mă uit la voi cu scârbă și sictir
Ce tare mirosiți a cimitir!
La cea dintâi revoltă mai nasoală
Voi veți fii primii tăvăliți prin smoală,
Scuipați în ochi, la stâlpul infamiei
Și azvârliți în fundul pușcăriei.
Așa că fie-mi, dar, îngăduit
Să vă disprețuiesc la infinit.
Nu sunteți oameni – sunteți mărunțiș,
Pe banii voștri și pe voi: mă p..!
Sursa: email
Tot de la un...mitocan
))"Nu incerca sa pari ca ai dreptate
Ca stiu ca ai sa faci la fel chiar maine
Degeaba-ncerci...deja ...este departe
Manipularea de tine se tine.
Doar ca nu-mi mai pasa nici ce vrei ,ce crezi
Insira tu cati cai vrei de cei verzi. "
Omul cu putere multa
Face lumea asa sluta
Degeaba are de toate
Daca suflet el nu poate.
”NASTRATIN PE PATUL DE MOARTE”
După o viață destul de liniștită, cu spor și belșug și cu o carieră politică strălucită în ultimii 8 ani, iată-l pe Nastratin pe un pat de spital la Secția Cardiologie. Doctorul îi spuse că ce fusese mai greu – trecuse. ”Oricum, gândi el, am avut o cumpănă în viață!” Spera să treacă cu bine de infarct, când în rezervă intră (încă) frumoasa și distinsa lui soție, având în brațe un frumos buchet de trandafiri. Nu vă spun ce culoare. Ați ghicit-o.
- Vești bune, dragule! Tocmai am vorbit cu medicul de gardă (era ora 16:00) și totul merge bine!
- Când e vorba de inimă… merge până se oprește, replică acru Nastratin.
Doamna Nastratin se apucă să-i turuie noutățile din ultimile două
zile… Baiatul, student la jurnalism… Peti, cățelușa caniche… Vecinii… Prietenii îngrijorați, care-i transmiteau urări de sănătate… În timpul ăsta, gândindu-se la cât de-aproape i-a fost (și i-ar mai putea fi) sfârșitul, se auzi, cu mirare și pentru el, că-și întreabă consoarta:
- Tu m-ai înșelat vreodată, de când suntem căsătoriți?
Pentru câteva secunde, nu s-a auzit decât lipăitul saboților cu tălpi de crep ale unei asistente, pe culoar. Doamna își reveni din surprindere mai repede decât anticipase Nastratin. Îi apucă soțului mâna albă și moale ca telemeaua proaspătă și rosti fără nici o introducere:
– Numai de 3 ori!
-Cuuum?! Da’ ce motive-ai avut? o întrebă Nastratin, simțind că
se ridică la ceruri, cu pat cu tot.
– Îți aduci aminte de operația ta de hernie de disc, de-acum 10 ani?
– Dddaa… mormăi pierdut.
– Eh! Pentru chirurg am avut bani!
Urmă o pauză semnificativă și o fluturare din gene, cum numai femeile știu s-o facă. Către bărbați.
- Pentru anestezist – nu! Înțelegi?!
”Uite, mă, săraca, pentru mine a făcut-o”, gândi Nastratin.
– Și a doua oară? întrebă cu glasul stins.
– A doua oară am făcut-o pentru băiatul nostru! Profesorul de
matematică era gata să-l lase corigent în ultimul trimestru și ar fi ratat examenul la Bac!
”Ce mamă… spirit de sacrificiu pentru copil”, cugetă, în sinea lui, soțul resemnat.
- Da’ a treia oară?!
Distinsa doamnă se încruntă ușor, îngandurată, aproape tristă, la
stativul pentru perfuzii și-l întrebă:
- Îți mai aduci aminte de alegerile uninominale din 2008? Ai
candidat pe amărâtu’ ăla de colegiu din fundul județului…
Nastratin scoase un ”Da” abia șoptit.
- Eh, îți mai lipseau… 300 de voturi!
https://vladhogea.wordpress.com/cat...de-pamflet-interurban-si-caricatura-de-brand/
MIRCEA COȘEA: ”Dicționar al Limbii Române foarte moderne”
Privatizare = Acțiune prin care activele statului se aruncă la privată
Inflație = Cea mai eficientă cură de slăbire
Acumulare de capital = Instalație de acumulare prin extracție sub presiune politică a unor lichidități din bugetul statului în depozite bancare private.
Reformă = Ămrofer
Liberă concurență = Stare a economiei prin care concurența este liberă să se transforme în monopol
Ron = Progenitură autistă a mezalianței euro cu leul
Curs valutar = 6 din 49
Export = Operație de chirurgie estetică de transformare a calului în vacă
Creșterea PIB = Plagiat al versului eminescian ” Era pe când nu s-a zărit,
azi o vedem, și nu e.”
Zona Schengen = Denumirea românească a impenetrabilei și secretei” Zone 51” de lângă lacul Groom Lake din Comitatul Nye (SUA).
Agricultura românească = Dovadă glorioasă a păstrării de către români a tradițiilor de ”culegători” a străbunilor lor paleolitici.
Fonduri europene = Denumirea românească pentru avionul stealth, care nu poate fi nici văzut, nici detectat și, în niciun caz, capturat.
Politici salariale = Operațiune specifică industriei de panificație prin care se utilizeză tot mai multă drojdie de bere pentru ca o creșere a aluatului să se realizeze nu cu mai multă făină ci cu mai multe găuri.
Tranziția = Perioadă istorică în care se petrec profunde transformări în informarea și orientarea populației prin schimbarea denumirii străzilor ce purtau numele unor personaje comuniste cu numele unor personaje monarhiste.
Supermarket = Unitate comercială unde te duci să cumperi o pâine și te întorci cu zece tigăi la ofertă.
Autonomie locală = Importantă cucerire democratică prin care autoritățile locale au libertatea totală de a face apel la inițiative proprii de schimbare a firmei ”Cămin Cultural ” cu cea de ”Discotecă”.
Dezvoltare rurală = Politici de modernizare și civilizare a satelor prin interzicerea categorică de utilizare a closetelor din spatele caselor la mai puțin de 50m de ultra modera piscină olimpică amplasată între ulițe.
Pensie = Un sortiment de vin românesc ce nu se remarcă prin vechimea sa, ci prin capacitatea de a suporta orice diluare cu apă chioară.
Aderarea la UE = Moment important pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii românești din sectorul confecțiilor care au înregistrat o însemnată creștere a cifrei de afaceri datorită boom-ului creat de cererea pentru steagulețe și steaguri ale Uniunii Europene.
Campanie electorală = Acțiune în sprijinul dezvoltării industriei chineze de găleți, cizme de cauciuc, desfăcătoare de capace de bere, șepcuțe și t- shirt-uri prin comenziile primite de la partidele aflate în campanie.
Economia neagră = Este acea parte a ecomomiei românești unde se mănâncă pâine albă.
Autostradă = Termen (barbarism) fără corespondent în Limba Română
Politici ecologiste românești = Politici menite să ”curețe” pădurile de pe toată suprafața țării.
Român = Cetățean european care deși i s-a spus la televizor că are drepturi, nu i-au servit la nimic.
România = Țara cu cei mai fericiți cetățeni din lume, deoarece numai acolo există Almanahul Nastratin.
https://vladhogea.wordpress.com/category...-de-brand/
După o viață destul de liniștită, cu spor și belșug și cu o carieră politică strălucită în ultimii 8 ani, iată-l pe Nastratin pe un pat de spital la Secția Cardiologie. Doctorul îi spuse că ce fusese mai greu – trecuse. ”Oricum, gândi el, am avut o cumpănă în viață!” Spera să treacă cu bine de infarct, când în rezervă intră (încă) frumoasa și distinsa lui soție, având în brațe un frumos buchet de trandafiri. Nu vă spun ce culoare. Ați ghicit-o.
- Vești bune, dragule! Tocmai am vorbit cu medicul de gardă (era ora 16:00) și totul merge bine!
- Când e vorba de inimă… merge până se oprește, replică acru Nastratin.
Doamna Nastratin se apucă să-i turuie noutățile din ultimile două
zile… Baiatul, student la jurnalism… Peti, cățelușa caniche… Vecinii… Prietenii îngrijorați, care-i transmiteau urări de sănătate… În timpul ăsta, gândindu-se la cât de-aproape i-a fost (și i-ar mai putea fi) sfârșitul, se auzi, cu mirare și pentru el, că-și întreabă consoarta:
- Tu m-ai înșelat vreodată, de când suntem căsătoriți?
Pentru câteva secunde, nu s-a auzit decât lipăitul saboților cu tălpi de crep ale unei asistente, pe culoar. Doamna își reveni din surprindere mai repede decât anticipase Nastratin. Îi apucă soțului mâna albă și moale ca telemeaua proaspătă și rosti fără nici o introducere:
– Numai de 3 ori!
-Cuuum?! Da’ ce motive-ai avut? o întrebă Nastratin, simțind că
se ridică la ceruri, cu pat cu tot.
– Îți aduci aminte de operația ta de hernie de disc, de-acum 10 ani?
– Dddaa… mormăi pierdut.
– Eh! Pentru chirurg am avut bani!
Urmă o pauză semnificativă și o fluturare din gene, cum numai femeile știu s-o facă. Către bărbați.
- Pentru anestezist – nu! Înțelegi?!
”Uite, mă, săraca, pentru mine a făcut-o”, gândi Nastratin.
– Și a doua oară? întrebă cu glasul stins.
– A doua oară am făcut-o pentru băiatul nostru! Profesorul de
matematică era gata să-l lase corigent în ultimul trimestru și ar fi ratat examenul la Bac!
”Ce mamă… spirit de sacrificiu pentru copil”, cugetă, în sinea lui, soțul resemnat.
- Da’ a treia oară?!
Distinsa doamnă se încruntă ușor, îngandurată, aproape tristă, la
stativul pentru perfuzii și-l întrebă:
- Îți mai aduci aminte de alegerile uninominale din 2008? Ai
candidat pe amărâtu’ ăla de colegiu din fundul județului…
Nastratin scoase un ”Da” abia șoptit.
- Eh, îți mai lipseau… 300 de voturi!
https://vladhogea.wordpress.com/cat...de-pamflet-interurban-si-caricatura-de-brand/
MIRCEA COȘEA: ”Dicționar al Limbii Române foarte moderne”
Privatizare = Acțiune prin care activele statului se aruncă la privată
Inflație = Cea mai eficientă cură de slăbire
Acumulare de capital = Instalație de acumulare prin extracție sub presiune politică a unor lichidități din bugetul statului în depozite bancare private.
Reformă = Ămrofer
Liberă concurență = Stare a economiei prin care concurența este liberă să se transforme în monopol
Ron = Progenitură autistă a mezalianței euro cu leul
Curs valutar = 6 din 49
Export = Operație de chirurgie estetică de transformare a calului în vacă
Creșterea PIB = Plagiat al versului eminescian ” Era pe când nu s-a zărit,
azi o vedem, și nu e.”
Zona Schengen = Denumirea românească a impenetrabilei și secretei” Zone 51” de lângă lacul Groom Lake din Comitatul Nye (SUA).
Agricultura românească = Dovadă glorioasă a păstrării de către români a tradițiilor de ”culegători” a străbunilor lor paleolitici.
Fonduri europene = Denumirea românească pentru avionul stealth, care nu poate fi nici văzut, nici detectat și, în niciun caz, capturat.
Politici salariale = Operațiune specifică industriei de panificație prin care se utilizeză tot mai multă drojdie de bere pentru ca o creșere a aluatului să se realizeze nu cu mai multă făină ci cu mai multe găuri.
Tranziția = Perioadă istorică în care se petrec profunde transformări în informarea și orientarea populației prin schimbarea denumirii străzilor ce purtau numele unor personaje comuniste cu numele unor personaje monarhiste.
Supermarket = Unitate comercială unde te duci să cumperi o pâine și te întorci cu zece tigăi la ofertă.
Autonomie locală = Importantă cucerire democratică prin care autoritățile locale au libertatea totală de a face apel la inițiative proprii de schimbare a firmei ”Cămin Cultural ” cu cea de ”Discotecă”.
Dezvoltare rurală = Politici de modernizare și civilizare a satelor prin interzicerea categorică de utilizare a closetelor din spatele caselor la mai puțin de 50m de ultra modera piscină olimpică amplasată între ulițe.
Pensie = Un sortiment de vin românesc ce nu se remarcă prin vechimea sa, ci prin capacitatea de a suporta orice diluare cu apă chioară.
Aderarea la UE = Moment important pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii românești din sectorul confecțiilor care au înregistrat o însemnată creștere a cifrei de afaceri datorită boom-ului creat de cererea pentru steagulețe și steaguri ale Uniunii Europene.
Campanie electorală = Acțiune în sprijinul dezvoltării industriei chineze de găleți, cizme de cauciuc, desfăcătoare de capace de bere, șepcuțe și t- shirt-uri prin comenziile primite de la partidele aflate în campanie.
Economia neagră = Este acea parte a ecomomiei românești unde se mănâncă pâine albă.
Autostradă = Termen (barbarism) fără corespondent în Limba Română
Politici ecologiste românești = Politici menite să ”curețe” pădurile de pe toată suprafața țării.
Român = Cetățean european care deși i s-a spus la televizor că are drepturi, nu i-au servit la nimic.
România = Țara cu cei mai fericiți cetățeni din lume, deoarece numai acolo există Almanahul Nastratin.
https://vladhogea.wordpress.com/category...-de-brand/
Ștampilate
Am numai ouă ștampilate,
Că numai de-astea iau mereu;
La cât de proaspete sunt toate,
Sunt numai bune de muzeu!
De dragul puilor...
Cloșca nu prea-i stă pe ouă
Și-atunci lelea de sub deal,
Chit că are numai două,
Le clocește personal.
Remarcă
Ce ouă n-aveți în muzeu:
Pe-al lui Brâncuși, din piatră, greu,
Pe al lui Barbu, cel dogmatic
Și pe al meu, epigramatic...
Am numai ouă ștampilate,
Că numai de-astea iau mereu;
La cât de proaspete sunt toate,
Sunt numai bune de muzeu!
De dragul puilor...
Cloșca nu prea-i stă pe ouă
Și-atunci lelea de sub deal,
Chit că are numai două,
Le clocește personal.
Remarcă
Ce ouă n-aveți în muzeu:
Pe-al lui Brâncuși, din piatră, greu,
Pe al lui Barbu, cel dogmatic
Și pe al meu, epigramatic...
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
VERISOARA
Prin anul nouă sute nouă,
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul “Lumea Nouă”,
Şi alte cercuri literare.
Îl cunoscusem pe Gîrleanu,
Pe Cincinat, pe Efitimiu,
Ş-a apărut de Minulescu,
“Romanţe pentru mai târziu”.
Văzând – directorul revistei –
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri,
M-a angajat ca secretar.
Redacţia era în centru,
O cameră – unde-încăpea,
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi ş-o canapea.
De joi, când apărea revista,
Şi până Lunea care vine,
Redacţia era închisă,
Şi cheile erau la mine.
Directorul – un om politic,
Cu redingotă şi cu cloc –
Venea în timpul săptămânii,
Însă Duminica, deloc.
Aşa că, tânăr, cu speranţe,
Plutind în sferele senine,
Mi-închipuiam că-n toată ţara,
Nu-i altul mai grozav ca mine.
Şi într-o Sâmbătă, pe seară,
Plimbându-mi visul pe Lipscani,
M-am cunoscut cu o fetiţă,
Cam de vreo douăzeci de ani.
De parcă Dumnezeu din ceruri,
Vrând dorurile a-mi înfrâna,
O nimfă mi-a trimis în cale,
Şi mi-a şoptit: - Ionică na !
Nici nu-mi mai încăpeam în piele,
De-acest potop de fericiri,
C-avea cosiţă în inele,
Şi-n sân ascunşi doi trandafiri.
Guriţa roşie şi mică,
Şi ochii negri, plini de foc,
Că tot privindu-i mi-era frică
Să nu pleznesc de atât noroc !
Ne-am dus la cinema, la “Clasic” –
Un film cu Eva şi Adam –
O vorbă n-am scos pe-ntuneric,
Ci doar prin mâini ne-nţelegeam.
Târziu, ca după miezul nopţii,
Ca un autentic amorez,
Am invitat-o ca să vadă,
Redacţia unde lucrez.
În cameră, printre săruturi,
Înghirlandate în rondele,
Am proclamat-o, într-o poemă,
Prinţesa visurilor mele.
Şi dimineaţa, pe la zece,
Când vream să-i mai dedic o strofă,
Deodată a bătut în uşă
Directorul ! O catastrofă !
În clipe de-astea, turbulente,
Tu nu ştii singur ce să faci,
S-ascunzi după birou fetiţa,
Sau cât mai grabnic să te-mbraci?
Şi s-a-ntâmplat cum se întâmplă
Când n-ai un pic de prevedere:
Eu numa-n pantalon şi guler,
Şi ea cu nudul la vedere.
Directorul, galant din fire,
Privind-o a şoptit: - Scuzaţi !
Iar eu am spus : - Mi-e verişoară
Venită-aseară din Galaţi…
A scotocit printre saltare,
A scos grăbit un manuscris,
Şi când fu gata de plecare,
M-a tras de-o parte şi mi-a zis :
- Să nu fii supărat, Ionică,
Insă aş vrea să-ţi spun ceva:
Acum trei luni fetiţa asta,
A fost şi verişoara mea !
Ion Pribeagu
Prin anul nouă sute nouă,
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul “Lumea Nouă”,
Şi alte cercuri literare.
Îl cunoscusem pe Gîrleanu,
Pe Cincinat, pe Efitimiu,
Ş-a apărut de Minulescu,
“Romanţe pentru mai târziu”.
Văzând – directorul revistei –
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri,
M-a angajat ca secretar.
Redacţia era în centru,
O cameră – unde-încăpea,
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi ş-o canapea.
De joi, când apărea revista,
Şi până Lunea care vine,
Redacţia era închisă,
Şi cheile erau la mine.
Directorul – un om politic,
Cu redingotă şi cu cloc –
Venea în timpul săptămânii,
Însă Duminica, deloc.
Aşa că, tânăr, cu speranţe,
Plutind în sferele senine,
Mi-închipuiam că-n toată ţara,
Nu-i altul mai grozav ca mine.
Şi într-o Sâmbătă, pe seară,
Plimbându-mi visul pe Lipscani,
M-am cunoscut cu o fetiţă,
Cam de vreo douăzeci de ani.
De parcă Dumnezeu din ceruri,
Vrând dorurile a-mi înfrâna,
O nimfă mi-a trimis în cale,
Şi mi-a şoptit: - Ionică na !
Nici nu-mi mai încăpeam în piele,
De-acest potop de fericiri,
C-avea cosiţă în inele,
Şi-n sân ascunşi doi trandafiri.
Guriţa roşie şi mică,
Şi ochii negri, plini de foc,
Că tot privindu-i mi-era frică
Să nu pleznesc de atât noroc !
Ne-am dus la cinema, la “Clasic” –
Un film cu Eva şi Adam –
O vorbă n-am scos pe-ntuneric,
Ci doar prin mâini ne-nţelegeam.
Târziu, ca după miezul nopţii,
Ca un autentic amorez,
Am invitat-o ca să vadă,
Redacţia unde lucrez.
În cameră, printre săruturi,
Înghirlandate în rondele,
Am proclamat-o, într-o poemă,
Prinţesa visurilor mele.
Şi dimineaţa, pe la zece,
Când vream să-i mai dedic o strofă,
Deodată a bătut în uşă
Directorul ! O catastrofă !
În clipe de-astea, turbulente,
Tu nu ştii singur ce să faci,
S-ascunzi după birou fetiţa,
Sau cât mai grabnic să te-mbraci?
Şi s-a-ntâmplat cum se întâmplă
Când n-ai un pic de prevedere:
Eu numa-n pantalon şi guler,
Şi ea cu nudul la vedere.
Directorul, galant din fire,
Privind-o a şoptit: - Scuzaţi !
Iar eu am spus : - Mi-e verişoară
Venită-aseară din Galaţi…
A scotocit printre saltare,
A scos grăbit un manuscris,
Şi când fu gata de plecare,
M-a tras de-o parte şi mi-a zis :
- Să nu fii supărat, Ionică,
Insă aş vrea să-ţi spun ceva:
Acum trei luni fetiţa asta,
A fost şi verişoara mea !
Ion Pribeagu
Unui vecin mincinos
Acuzele-s acuze,
Iar el nu le dezminte,
Oricât o să ne-amuze,
Când tace şi-atunci minte.
epigramă de Ioan Marinescu-Puiu
Purtătorii de cuvânt mint?
De acord eu nu prea sunt,
Ba susţin cu fermitate:
Purtătorul de cuvânt
Minte cu... sinceritate.
epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia
FURAT ... DE GÂNDURI
Autor: Valeriu Cercel P
M-am născut în România,
Bere, mici, manele,
Spume, boală, pandalia,
... barza mamei mele!
Bunul simţ, respect, ruşine,
Cruci pupând, icoane,
Şapte ani de-acas' ... latrine,
Ghene, tumberoane,
Soţ, copii, o facultate,
Vis de fată mare,
Muncă, brânci ... specialitate:
Bare, trotuare,
Gropi, băltoace, stâlpi, pişoare,
Aere taxate,
Rate, foame, disperare,
Personal karate,
Ştăngi, antene, vrăji, minciuni,
Greaţă, constipare,
Bombe, casa de nebuni,
Tembelizionare,
Ţeapă, mită, şmen, ciordeală,
Fiţe, glonţ, fulare,
Cocalari, mascaţi, cafteală,
Penitenciare,
Fente, blat, leşinuri, bale,
Pătlăgea Montană,
Gaze, şest, cutremuroale,
Şpagă barosană,
Vase, plase, jos cu Base,
Ponta, Crin, baloane,
Arde ţara ... ioc, bengoase,
Babe, silicoane,
Goană, luptă, bani, avere,
Vile, mercedesuri,
Şpiţ, popo, în cot durere,
FMI ... succesuri,
Naşpa curţi, judecătoare,
Euroi cu sacul,
Jaf în codru, drumul mare,
La bulău, ţi-ai dracu'!
Hoţi, tâlhari, corupţi, mişei,
Parlament, senat ... .
Mama lor de derbedei,
Cu cin' v-a votat! ...
Valeriu Cercel
Acuzele-s acuze,
Iar el nu le dezminte,
Oricât o să ne-amuze,
Când tace şi-atunci minte.
epigramă de Ioan Marinescu-Puiu
Purtătorii de cuvânt mint?
De acord eu nu prea sunt,
Ba susţin cu fermitate:
Purtătorul de cuvânt
Minte cu... sinceritate.
epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia
FURAT ... DE GÂNDURI
Autor: Valeriu Cercel P
M-am născut în România,
Bere, mici, manele,
Spume, boală, pandalia,
... barza mamei mele!
Bunul simţ, respect, ruşine,
Cruci pupând, icoane,
Şapte ani de-acas' ... latrine,
Ghene, tumberoane,
Soţ, copii, o facultate,
Vis de fată mare,
Muncă, brânci ... specialitate:
Bare, trotuare,
Gropi, băltoace, stâlpi, pişoare,
Aere taxate,
Rate, foame, disperare,
Personal karate,
Ştăngi, antene, vrăji, minciuni,
Greaţă, constipare,
Bombe, casa de nebuni,
Tembelizionare,
Ţeapă, mită, şmen, ciordeală,
Fiţe, glonţ, fulare,
Cocalari, mascaţi, cafteală,
Penitenciare,
Fente, blat, leşinuri, bale,
Pătlăgea Montană,
Gaze, şest, cutremuroale,
Şpagă barosană,
Vase, plase, jos cu Base,
Ponta, Crin, baloane,
Arde ţara ... ioc, bengoase,
Babe, silicoane,
Goană, luptă, bani, avere,
Vile, mercedesuri,
Şpiţ, popo, în cot durere,
FMI ... succesuri,
Naşpa curţi, judecătoare,
Euroi cu sacul,
Jaf în codru, drumul mare,
La bulău, ţi-ai dracu'!
Hoţi, tâlhari, corupţi, mişei,
Parlament, senat ... .
Mama lor de derbedei,
Cu cin' v-a votat! ...
Valeriu Cercel
Să trăiţi bine! II
Comisia ce s-a format,
Din membri, toţi cu conturi pline,
Cu grea stupoare-a constatat
Că mai trăim... suspect de bine.
epigramă de Ioan Fârte
Unui scriitor
Destinu-amice, nu răsfaţă
Şi-i dat oricărui să şi-l poarte:
Tu fost-ai mort, mereu, în viaţă,
Eu voi trăi şi după moarte.
epigramă de Octav Dessila
Pentru cei care bat apa-n piua
Atat efort sa dovediti
Ca as fi mort si n-as purea
Sa fiu ca voi... asa pervers
Parol si pe onoarea mea
Ca nici n-as vrea
Nici s-aburesc si nici sa mint
Ca eu sunt ..eu
Si am...cuvant
Ce stie a sta verical
Deci apa-n piua ,dragilor
Ce o tot bateti...e-n zadar.
Comisia ce s-a format,
Din membri, toţi cu conturi pline,
Cu grea stupoare-a constatat
Că mai trăim... suspect de bine.
epigramă de Ioan Fârte
Unui scriitor
Destinu-amice, nu răsfaţă
Şi-i dat oricărui să şi-l poarte:
Tu fost-ai mort, mereu, în viaţă,
Eu voi trăi şi după moarte.
epigramă de Octav Dessila
Pentru cei care bat apa-n piua
Atat efort sa dovediti
Ca as fi mort si n-as purea
Sa fiu ca voi... asa pervers
Parol si pe onoarea mea
Ca nici n-as vrea
Nici s-aburesc si nici sa mint
Ca eu sunt ..eu
Si am...cuvant
Ce stie a sta verical
Deci apa-n piua ,dragilor
Ce o tot bateti...e-n zadar.
Istorică
Şi Ţepeş mai dădea-n boieri,
Când lăcomeau strângând averi.
Oricum, se mai făcea dreptate
(Atunci n-aveau imunitate!)
epigramă de Gheorghe Dănăilă
Adevărul revoluţiei
Istoria ne-nvaţă în zadar
Şi nu o dată lecţia ne-a spus:
Doar adevăru-atârnă la cântar,
Minciuna se ridică tot mai sus.
epigramă de Elis Râpeanu
Istorie recentă
Pe pământul mioritic,
S-a lucrat murdar, atipic,
Că s-a dat masiv cu "jula"
Până "ne-am furat căciula"...
epigramă de Constantin Enescu
Războiul dintre doamne şi domni
Religii, paradigme, presupuneri,
Convingeri, îndoieli, prejudecăţi,
Negocieri, concilieri, propuneri,
Ostilităţi, femei, atrocităţi.
Neconformişti, atei, convingători,
Nestăpâniţi, convinşi, necredincioşi,
Neabătuţi, direcţi, nerăbdători,
Nefericiţi, bărbaţi, neputincioşi.
poezie de Marius Robu
Şi Ţepeş mai dădea-n boieri,
Când lăcomeau strângând averi.
Oricum, se mai făcea dreptate
(Atunci n-aveau imunitate!)
epigramă de Gheorghe Dănăilă
Adevărul revoluţiei
Istoria ne-nvaţă în zadar
Şi nu o dată lecţia ne-a spus:
Doar adevăru-atârnă la cântar,
Minciuna se ridică tot mai sus.
epigramă de Elis Râpeanu
Istorie recentă
Pe pământul mioritic,
S-a lucrat murdar, atipic,
Că s-a dat masiv cu "jula"
Până "ne-am furat căciula"...
epigramă de Constantin Enescu
Războiul dintre doamne şi domni
Religii, paradigme, presupuneri,
Convingeri, îndoieli, prejudecăţi,
Negocieri, concilieri, propuneri,
Ostilităţi, femei, atrocităţi.
Neconformişti, atei, convingători,
Nestăpâniţi, convinşi, necredincioşi,
Neabătuţi, direcţi, nerăbdători,
Nefericiţi, bărbaţi, neputincioşi.
poezie de Marius Robu
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
În fața Casei Presei Libere tocmai a fost montat Monumentul Libertății Presei. E o statuie a lui Mircea Badea făcând spagat între două scaune
Mircea Badea face spagat pe scaune, fiindcă a interpretat greșit sfatul doctorului Menci: pentru o digestie bună, se recomandă un spagat între fiecare două scaune
Marşul a avut şi efecte bune: Au fost identificaţi de rude zeci de bunici senili dispăruţi de acasă
După ce doctorul Menci a intrat în pârnaie, singura formă de luptă împotriva obezității a rămas plimbarea
Mircea Badea face spagat pe scaune, fiindcă a interpretat greșit sfatul doctorului Menci: pentru o digestie bună, se recomandă un spagat între fiecare două scaune
Marşul a avut şi efecte bune: Au fost identificaţi de rude zeci de bunici senili dispăruţi de acasă
După ce doctorul Menci a intrat în pârnaie, singura formă de luptă împotriva obezității a rămas plimbarea
Fane’s channel
Nici nu trecuse anul, şi ziua lui Fănel
Se-apropia, sfioasă, on line, încetinel;
Un clip – o simfonie –, cu bună cuviinţă,
Bătu solemn din tobe, şi declară: şedinţă!
_ Având toţi interpreţii în frac, cu papioane,
Îmi pare şi normal să-l întâmpin eu pe Fane!
În plus, frumoase doamne-i vor face reverenţe;
De nu veniţi, nici nu va simţi a voastre-absenţe…
_ O, Jesus, fără mine, zise un cântec vechi,
Cine-i va mai aduce, şoptite, în urechi,
Chitara şi armonica, fix la five o`clock,
Şi din ai tinereţii ani şui, balade rock?
Trecu atunci pe whirless, purtând pe cap un clop,
Un fecior tare mândru, ce le strigă-n galop:
_ Eu zic că la petreceri ar fi mai bărbătească
Şi mult mai potrivită, o horă oltenească!
_ Oh, boys, nu credeţi voi că sunteţi cam ramoliţi?
Acum la modă este rap on hip-hop, nu ştiţi?
La mine doar găseste discurs şi poezie,
Şi proză, şi graffiti, breakdance – o armonie!
Dar cum pe negândite s-a fost logat şi Fane,
În panică intraţi, se porniră toţi, pe toane:
Der Fliegende Holländer, cu Pieces Of a Dream,
Cu Michael Jackson, însuşi, spărgând pereţii: Scream!
O sârbă românească, la-ntrecere c-un vals,
Romeo, Julieta, Stromae - Alors on danse…
Cu Jacques Dutronc, şi moda: Mini, Mini, Mini,
Până când Aznavour le zise: C’est fini!
Fane tastă log out şi se-dreptă spre mine:
_ N-ai o pastilă, zise, ceva algocalmine?
Că deşi-i casa goală, şi n-avem invitaţi,
Cu detectoru’-ţi intră şi pe off line, piraţi;
Şi tare-mi este teamă, că azi, de ziua mea,
Vreau să ascult în tihnă, deplină, liniştea…
Morala? Chiar şi-aceia ce au cununi de laur,
Să ştie că - oriunde - tăcerea e de aur.
lili stancu
Voi, creatori ai artei pure,
Ce stati acuma la padure,
Sa fiti atenti cand va plimbati
Sa nu calcati in ...ce creati!
Lili Stancu
Nici nu trecuse anul, şi ziua lui Fănel
Se-apropia, sfioasă, on line, încetinel;
Un clip – o simfonie –, cu bună cuviinţă,
Bătu solemn din tobe, şi declară: şedinţă!
_ Având toţi interpreţii în frac, cu papioane,
Îmi pare şi normal să-l întâmpin eu pe Fane!
În plus, frumoase doamne-i vor face reverenţe;
De nu veniţi, nici nu va simţi a voastre-absenţe…
_ O, Jesus, fără mine, zise un cântec vechi,
Cine-i va mai aduce, şoptite, în urechi,
Chitara şi armonica, fix la five o`clock,
Şi din ai tinereţii ani şui, balade rock?
Trecu atunci pe whirless, purtând pe cap un clop,
Un fecior tare mândru, ce le strigă-n galop:
_ Eu zic că la petreceri ar fi mai bărbătească
Şi mult mai potrivită, o horă oltenească!
_ Oh, boys, nu credeţi voi că sunteţi cam ramoliţi?
Acum la modă este rap on hip-hop, nu ştiţi?
La mine doar găseste discurs şi poezie,
Şi proză, şi graffiti, breakdance – o armonie!
Dar cum pe negândite s-a fost logat şi Fane,
În panică intraţi, se porniră toţi, pe toane:
Der Fliegende Holländer, cu Pieces Of a Dream,
Cu Michael Jackson, însuşi, spărgând pereţii: Scream!
O sârbă românească, la-ntrecere c-un vals,
Romeo, Julieta, Stromae - Alors on danse…
Cu Jacques Dutronc, şi moda: Mini, Mini, Mini,
Până când Aznavour le zise: C’est fini!
Fane tastă log out şi se-dreptă spre mine:
_ N-ai o pastilă, zise, ceva algocalmine?
Că deşi-i casa goală, şi n-avem invitaţi,
Cu detectoru’-ţi intră şi pe off line, piraţi;
Şi tare-mi este teamă, că azi, de ziua mea,
Vreau să ascult în tihnă, deplină, liniştea…
Morala? Chiar şi-aceia ce au cununi de laur,
Să ştie că - oriunde - tăcerea e de aur.
lili stancu
Voi, creatori ai artei pure,
Ce stati acuma la padure,
Sa fiti atenti cand va plimbati
Sa nu calcati in ...ce creati!
Lili Stancu
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
BALADA BĂŞINII (Dilema)
Aţi văzut prea bine că la consultaţii
Doctorii te-ntreabă despre emanaţii.
Vor să ştie totul: abundenţă, faze,
Unii le zic "vânturi", alţii le zic "gaze".
Dar să nu vă mire dacă medicina
Studiază astăzi foarte mult "băşina".
Fiindcă, biologic, pentru toţi e clar,
A băşi e-un lucru foarte necesar.
Toată lumea bese, asta-i axioma
Nu interesează sunet sau aroma.
În privinţa asta toţi suntem la fel
Floarea nobilimii, preoţi, prinţi, prinţese,
Papa de la Roma bese şi iar bese.
Îns-o chestiune trebuie-nţeleasă
Fiecare bese, dar la el acasă!
Fără martori merge, tare sau încet,
Nimeni nu-ţi dictează să te beşi discret.
Vrei rafale scurte sau prelungi să sune
Treaba ta, eşti liber, poţi să faci şi spume!
Şi chiar dacă nimeni nu-ţi stă împrejur,
Poţi sa beşi în lege, pâna pici în cur.
Eticheta cere, însa, să fii pudic
Bunul simţ pretinde să nu beşi în public.
Ce-ar fi, bunăoară, s-auzi pe cutare
C-a băşit in public doamna nu-ştiu-care
Sau că domnişoara, profesoara X,
S-a băşit în clasă, ieri la 9 fix?
Cum ar fi privite, sau calificate,
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Cine le-ar mai crede fiinţe graţioase?
Ar fi socotite nişte băşinoase.
Dar mă-ntorc acuma iar la medicină
Să-ţi rişti sănătatea pentru o băşină?
Să n-o laşi să iasă dacă eşti în public,
Fiindcă eticheta cere să fii pudic.
În privinţa asta sunt păreri mai multe,
Cine-ar sta pe toate să le mai asculte?
Astfel, după unii poţi să beşi oricât
Dar să ştii la vreme să le strângi de gât.
Poţi să fii acelaşi om cu demnitate
De le dai tăcut drumu-n libertate
Asta-i o părere, una dintr-o mie
Dar morala spune că-i ipocrizie.
Ce deosebire între om si cal
Ar mai fi atuncea sub aspect moral?
Când te-arăţi în lume demn, gras si frumos
Iar realitate eşti un băşinos?
Câţi nu sunt din aştia care bes de zor,
Parcă ştii vreodată ce-i la curul lor?
Dar ramâne lege că e indecent
Să slobozi la gaze pe eşapament.
Fie, cu morala nu te poţi certa
Dar mai vine gazul fără voia ta.
Şuieră şi geme, cu prelung ecou
Iar tu ai neşansa să fii la birou.
În astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Să recurgi la scuze sau să te prefaci?
Din experienţă eu vă spun cinstit
Că nicicând în viaţă nu am îndrăznit
Să recurg la scuze, ar fi fost mai rău
Să roşească lumea toată-n jurul meu
Am târşit un scaun, am făcut ceva,
Ca să nu se creadă c-am băşit cumva.
Si oricât s-ar spune că sunt ipocrit
S-au făcut şi alţii că n-au auzit.
Chiar şi-ndrăgostiţii când admiră luna,
Cu sau fără voie, scapă câte una
Dar cu-o tuse seacă, bine regizată
Sau cu-o melodie mai pe nas cântată
Fac să se ascundă tot, a poezie,
Chiar si nedorita, scurta gălăgie
Ce-a trecut prin maţe şi s-a dus în vânt
Şi care ne-ncurcă viaţa pe pamânt.
Dar astfel de cazuri când ipocrizia
E asociată chiar cu poezia,
Crime moraliştii noştri le socot.
Căci morala-şi bagă nasul peste tot.
În final, tot omul se întreabă trist:
Să asculţi de medic sau de moralist?
Şi mai e un lucru fără vorbă multă
Ce te faci cu curul dacă nu te-ascultă?
George Topîrceanu
Aţi văzut prea bine că la consultaţii
Doctorii te-ntreabă despre emanaţii.
Vor să ştie totul: abundenţă, faze,
Unii le zic "vânturi", alţii le zic "gaze".
Dar să nu vă mire dacă medicina
Studiază astăzi foarte mult "băşina".
Fiindcă, biologic, pentru toţi e clar,
A băşi e-un lucru foarte necesar.
Toată lumea bese, asta-i axioma
Nu interesează sunet sau aroma.
În privinţa asta toţi suntem la fel
Floarea nobilimii, preoţi, prinţi, prinţese,
Papa de la Roma bese şi iar bese.
Îns-o chestiune trebuie-nţeleasă
Fiecare bese, dar la el acasă!
Fără martori merge, tare sau încet,
Nimeni nu-ţi dictează să te beşi discret.
Vrei rafale scurte sau prelungi să sune
Treaba ta, eşti liber, poţi să faci şi spume!
Şi chiar dacă nimeni nu-ţi stă împrejur,
Poţi sa beşi în lege, pâna pici în cur.
Eticheta cere, însa, să fii pudic
Bunul simţ pretinde să nu beşi în public.
Ce-ar fi, bunăoară, s-auzi pe cutare
C-a băşit in public doamna nu-ştiu-care
Sau că domnişoara, profesoara X,
S-a băşit în clasă, ieri la 9 fix?
Cum ar fi privite, sau calificate,
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Cine le-ar mai crede fiinţe graţioase?
Ar fi socotite nişte băşinoase.
Dar mă-ntorc acuma iar la medicină
Să-ţi rişti sănătatea pentru o băşină?
Să n-o laşi să iasă dacă eşti în public,
Fiindcă eticheta cere să fii pudic.
În privinţa asta sunt păreri mai multe,
Cine-ar sta pe toate să le mai asculte?
Astfel, după unii poţi să beşi oricât
Dar să ştii la vreme să le strângi de gât.
Poţi să fii acelaşi om cu demnitate
De le dai tăcut drumu-n libertate
Asta-i o părere, una dintr-o mie
Dar morala spune că-i ipocrizie.
Ce deosebire între om si cal
Ar mai fi atuncea sub aspect moral?
Când te-arăţi în lume demn, gras si frumos
Iar realitate eşti un băşinos?
Câţi nu sunt din aştia care bes de zor,
Parcă ştii vreodată ce-i la curul lor?
Dar ramâne lege că e indecent
Să slobozi la gaze pe eşapament.
Fie, cu morala nu te poţi certa
Dar mai vine gazul fără voia ta.
Şuieră şi geme, cu prelung ecou
Iar tu ai neşansa să fii la birou.
În astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Să recurgi la scuze sau să te prefaci?
Din experienţă eu vă spun cinstit
Că nicicând în viaţă nu am îndrăznit
Să recurg la scuze, ar fi fost mai rău
Să roşească lumea toată-n jurul meu
Am târşit un scaun, am făcut ceva,
Ca să nu se creadă c-am băşit cumva.
Si oricât s-ar spune că sunt ipocrit
S-au făcut şi alţii că n-au auzit.
Chiar şi-ndrăgostiţii când admiră luna,
Cu sau fără voie, scapă câte una
Dar cu-o tuse seacă, bine regizată
Sau cu-o melodie mai pe nas cântată
Fac să se ascundă tot, a poezie,
Chiar si nedorita, scurta gălăgie
Ce-a trecut prin maţe şi s-a dus în vânt
Şi care ne-ncurcă viaţa pe pamânt.
Dar astfel de cazuri când ipocrizia
E asociată chiar cu poezia,
Crime moraliştii noştri le socot.
Căci morala-şi bagă nasul peste tot.
În final, tot omul se întreabă trist:
Să asculţi de medic sau de moralist?
Şi mai e un lucru fără vorbă multă
Ce te faci cu curul dacă nu te-ascultă?
George Topîrceanu
- Status