HAI SA NE DISTRAM............................

[degetica]

Culmea internetului

Să trimiţi e-mail şi să aştepţi poştaşul.

Judecata de apoi

Pe-o pagină, de internet,
Se dă o ştire, mai tot anul:
Că-n Rai sunt locuri berechet
Şi-n Iad se depăşeşte planul.

epigramă de Corneliu Costăchescu

Modă şi nărav

Ieri, pe când era sărac,
Mai umbla cu mâţa-n sac,
Azi, avut, cu cabinet,
O plimbă pe Internet.

epigramă de Vasile Vorobeţ

Facebook

Frumoasa lumii, prin portret,
Făcea furori pe internet...
Real era... o altă treabă:
Protagonista... era babă...

epigramă de Constantin Enesc

Evoluţia umană

Deşi pe internet prezenţi,
Originile nu ne cruţă,
Căci suntem încă dependenţi
De vechea coadă de maimuţă.

epigramă de Costel Stancu

Averea (poezie in grai bănăţean)

O murit şî baba Eva
A ei d-abe aşceptară,
Că avea suta dă ani
Sî nu măi dăgea să moară...

S-api la îngropăşiune
Viniră care dă care
Că ţânură mult la babă
C-o lăsat avere mare...

S-o fost scris la testament
Tăt se baba –o adunat
Că sică pucea să fie
A măi bogată dân sat

Avea o şioardă dă vaşi
Un siopor mare dă oi
Mulce lanţă dă pământ
Şî bag sama euroi...

Da nepotî foc şi pară
Toţî pă lângă copârşău
Şe să plângă beta baba
Să le pară câta rău...

Să sfăgeau dă numa, numa
Cum averea să-si impartă
Că dabe domnu părince
Măi putu să ii daspartă...

- Nu vă mai sfăgiţ atâta
Dzasă popa–n gura mare
Sî vigeţ în testament
Şe-o lăsat la fiecare.

Că mi-i l-o lăsat asară
Dzâsă popa cam înşet
Văd că nu măi apucasă
Să vi-l de pă internet...

Ş-api şici testamentu
Un nepot mai zăbuc...
Când acolo averea fusă
Doar o fermă pe feisbuc!

poezie satirică de Sergiu Boian

Anunt de angajare:
"Firma serioasa angajam hacker. Va rugam sa plasati CV-ul pe prima pagina de la Microsoft!"

---

Un producator de calculatoare se lauda:
- Am inventat un calculator uman! Cand face o greseala o pune pe seama altui calculator!

---

Buna, sunt un virus romanesc dar din cauza tehnologiei sarace din tara mea nu sunt in stare sa-i fac nimic calculatorului tau. Te rog sa fii dragutz si sterge un fisier de-al tau si pretinde ca esti speriat.

 

[degetica]

Sonet

De ce, maestre, nu mă mir
Că omul nu-i în toate, om?
Şi omul e, adesea-n pom,
De l-ar chema chiar Trandafir!

Nu vezi că veselul delir,
Băgându-şi coada în atom,
Făcu măgar din om bonom,
Umor din zei de glaspapir?

Să pară-atunci un lucru nou
S-afirm că broasca este grau?
Căci de la CER primeşti cadou

Un fel de regulă de aur,
Anume: să te naşti ca TAUR
Cu şansa de-a ajunge... BOU!

sonet epigramatic de Janet Nică din Ocolul cuvântului în 80 de sonete plus încă 10 piruete

 

[degetica]

[video=youtube]

 

[degetica]

))
[video=youtube]

---

oare?))
[video=youtube]

 

[anuk]

Tipuri de salariu in Romania:


Salariul Ceapa: il vezi, il iei in mana si iti dau lacrimile.

Salariul Nenorocit: nu te ajuta la nimic, doar te face sa suferi, insa nu poti trai fara el.

Salariul Dietetic: te face sa mananci din ce in ce mai putin.

Salariul Ateu: te indoiesti de existenta lui.

Salariul Magic: face cateva miscari si dispare.

Salariul Furtuna: nu stii cand o sa apara si nici cat o sa tina.

Salariul Umor Negru: razi ca sa nu plangi.

Salariul Prezervativ: iti taie pofta.

Salariul Impotent: atunci cand ai mai multa nevoie te dezamageste.


http://www.hitradioorion.ro

 

[degetica]

Un sef dintr-o unitate De
Un sef dintr-o unitate
De profile laminate
Tine-o scurta cuvantare
Catre clasa muncitoare

-Oameni buni,e treaba groasa
Criza tot mai greu apasa
As dori sa va consult
Ce credeti ca-i de facut?

-Eu propun, zice Vasile
Sa muncim mai multe zile
Sa trudim din greu,cu ravna
Fara zile de odihna.

Apoi un altul,Virgil
Zice pe un ton umil
Scarpinandu-se la ceafa
-Ia-ne,sefule din leafa!

Take din ultimul rand
Se inscrie la cuvant
-Din carciumi sa fie scoase
Bauturile spirtoase
Berea,vinul sa dispara
Si sa bem doar apa chioara
Dupa tuica,vin sau bere
Omul cata la muiere
Si-apoi peste noua luni
Ce se-ntampla oameni buni?
Nevasata-sa-i face-un plod
Prost,tampit,zalud,narod
Oligofren,bou,debil
Ca Vasile si Virgil

 

[Old DG]

Creierul vâstnicilor este mai lent deoarece a acumulat o mare cantitate de cunostinte.
Savantii considera ca oamenii nu se degradeaza mental odata cu varsta, ci, pur si simplu dureaza mai mult pana ce-si amintesc de un lucru, deoarece ei au mai multe informatii in creier.
La fel cum, unui calculator al carui hard-disk e supraincarcat, ii ia mai mult timp pentru accesarea unei informatii.
Cercetatorii afirma ca incetinirea procesului nu reprezinta un declin al fenomenului cunoasterii. Creierul uman lucreaza mai lent la cei in varsta, spune Dr. Michael Ramscar, numai datorita faptului ca a acumulat mai multe informatii in decursul timpului.
Creierul batranilor nu devine mai putin eficient. Din contra a adunat mai multe cunostinte.
De asemenea, cei in varsta, adesea se duc in alta camera sa ia ceva, iar cand ajung acolo, se intreaba pentru ce au venit.
Aceasta nu este o problema de memorie ci o metoda naturala pentru a-i determina pe batrani sa faca mai multa miscare !
Am o grămadă de prieteni la care ar trebui sa le trimit​ ​acest mesaj, dar nu-mi amintesc, asa ca, va rog pe voi sa-l trimiteți mai departe prietenilor vostru, care poate sunt și ai mei.

 

[anuk]

Intr-un sat o vaca grasa


Intr-un sat, o vaca grasa
Într-un sat, o vacă grasă,
Cum sunt vacile tâmpite,
Dar frumoasă şi lăptoasă,
S-a gândit să se mărite.
Boii, de la mic la mare,
Au venit cu tot belşugul,
Toţi voiau să se însoare,
Că-s deprinşi să tragă jugul.

Vaca,, însă ,ca o fată,

Cu avere şi trusou,
Îi respinge îngâmfată :
„Cum să mă mărit c-un bou ?”

”E un cal prin curţi vecine,

Care pătimaş mă strânge,
El e genul meu, tip bine,
Armăsar sadea, pur- sânge !”

Vaca, tot făcându-i curte,

Îşi atinse idealul,
După tratative scurte,
S-a căsătorit cu calul.

„Ah, ce şansă pe mireasă !”

Comenta în pom o cioară,
„El - aristocrat de rasă.
Ea - o biată pierde-vară.”

Dar curând , ce tragedie !

Vaca se certă cu calul,
Pân'departe-n deal la vie,
S-auzea întreg scandalul.

În zadar, când stingea lampa,

Vaca-n fiecare noapte,
Se plimba făcând pe vampa,
Cu ispitele-i de lapte.

Ba , mai mult, se întâmplase,

Ca jucând pe îndrăgostita,
Calul, furios, îi trase ,
Două palme cu copita !

Şi atunci, cu dezolare,

Vaca prinse a pricepe,
Cum că soţul ei mai are,
Trei amante, toate iepe.

Asta-i prea de tot, îşi zise,

Îl dau dracului de cal.
Şi-ntr-o seară părăsise,
Domiciliul conjugal.

Slabă, galbenă,uscată ,

De necazuri şi nevoi,
Vaca noastră, resemnată,
Se întoarse printre boi.

Dup-atâta chin şi jale,

Vaca multe a-nvăţat.
Primul bou ieşit în cale,
Îl acceptă de bărbat.

Nunta lor a fost vestită,

Că s-a dus prin văi ecoul,
„Ce pereche potrivită !
Vaca noastră şi cu boul.”

Ea comandă , el ascultă.

El cu munca , ea tapaj.
Este, fără vorbă multă,
Tipul clasic de menaj.

Totuşi, vaca ( ne şopteşte,

un măgar) , c-aşa-i măgarul,
Prin păduri mai zăboveşte,
Uneori cu armăsarul.

Dar, eu cred că-i calomnie,

Măgăria ce ne-o spune.
Totul e , că-n căsnicie,
Treaba merge de minune.

Vaca poate, ştie satul,

Chiar şi grajdul să-l răstoarne.
Boul nu-i decât bărbatul.
Ca dovadă, poartă coarne !

Şi aşa, trec ani şi ani,

Şi precum am prins de ştire,
Au făcut şi trei juncani,
Şi trăiesc în fericire.

În povestea mea , de faţă ,

Nu e nici un lucru nou,
Pentru orişicare vacă,
Soţul ideal e-un BOU ...


Decencu Eugenia

 

[anuk]

Masura broastei


Nu stiu cum s-a-ntamplat,
Dar un Broscoi ajunse imparat
Peste pasari, pesti si animale.
Ori, din inaltimea tronului Mariei sale
Ce credeti c-observa el intai si-ntai?
Lumea asta-i fara capatai!
Vad cu mirare ca foarte multe vrajitoare
N-au cu broastele-asemanare …
Si decise, fireste,
Ca toate: jivina, pasare ori peste
Sa fie … brostite pe data!
Adica s-aiba gusa bogata,
Ochi holbati, locuinta pe lac
Si sa posede obligatoriu limba oac.
Trebuie, deci, conchise ‘Naltimea sa apoi
Sa-i facem pe toti broscoi. Ca Noi …
Desigur, judecata-mparateasca
Masura cat un genunchi de broasca,
Drept care lumea de jivine, pasari si pesti
A ramas in legile-i firesti,
Ignorand ca la un colt de balta
I se corieste de zor o alta
Dezvoltare … Cat despre-mparat,
Dumnealui, de-atatea idei, s-a umflat
Si-a pocnit! In restul lumii, negresit.
Nici pocnitura nu s-a auzit …
Mai am, dupa morala, o-ntrebare:
Ce s-ar fi-ntamplat, oare,
Daca-si punea ideea-n aplicare?



Dan Plaesu.

 

[anuk]

Morala…viciilor


Un cerşetor, la colţ de stradǎ,
Cu-o faţǎ-amarǎ şi zbârcitǎ,
Tot aştepta un ban sǎ cadǎ
În pǎlǎria-i terfelitǎ ,

Dar trecǎtorii cam grǎbiţi,

Mânaţi de treburile lor,
Se arǎtau a fi zgârciţi
Cu amǎrâtul cerşetor,

Cǎci dup’ un timp, n-a mai rǎbdat

Şi a oprit un cetǎţean,
Ce arǎta bine dotat,
Cerând şi el un ban;

Dar individual tulburat,

Tot scotocind prin buzunare,
Pe cerşetor l-a suspectat
Venind cu-o întrebare:

-Ce faci cu banii ?! Poţi sǎ-mi spui ?

Cumva îi dai pe bǎuturǎ ?
-Nu domnule, cǎ eu nu pui
Alcool de loc în gurǎ…

-Îţi iei ţigǎri sǎ le fumezi ?

(Din nou omul preseazǎ)
-Nu domnule ! Poate nu crezi (!?)
Tutunul dǎuneazǎ…

-Şi nici la cǎrţi nu-i pui la joc

Disearǎ cu amicii ?!
-Nu domnule ! Eu cǎrţi nu joc…
Nu am aceste vicii…

-Atunci, eu îţi propun ceva

Şi-ţi dau o sutǎ, nu cinci Lei,
Cǎ vezi cum e nevastǎ-mea…
Moralǎ-mi face…dumneaei (!)...

Vino te rog cu mine-acasǎ,

Sǎ vadǎ şi ea cum aratǎ,
Un individ ce nu fumeazǎ,
Nu-i cartofor şi nu se-mbatǎ !

Valeriu Cercel