Buna seara
Dodo, multumesc frumos, sar-mana pentru sustinere, asa zic si eu suporter fidel
Se poate obiecta, pe buna dreptate, ca e greu sa tragi concluzii privind adancimile la care s-au produs cutremurele mai vechi din Vrancea. Totusi, un lucru este clar: seismele de la 90 km adancime si de magnitudine peste 7,0 au niste particularitati in manifestare care ies brutal in evidenta, astfel incat aceste cutremure se diferentiaza bine fata de seismele generate in jumatatea inferioara a blocului litosferic paleosubdus in regiunea Curburii Carpatilor. Daca marile cutremure de adancimi 120-160 km sunt mai greu de diferentiat intre ele, exista mai multe asperitati, zone de minima rezistenta care pot ceda in jumatatea inferioara a blocului (cand cedeaza toate "simultan", prin cuplare mecanica, se produce un cutremur ca in 1802), in schimb cutremurele vrancene de magnitudini 7,2-7,3 generate in etajul superior, adancimi 80-110 km si la capatul nordic-nord estic al zonei epicentrale, deci la nord-est de Vrancioaia, ies foarte bine in evidenta prin caracterul foarte brutal in Muntenia, violenta mare spre Muntenia, comparativ cu directia Iasi-Chisinau. Cu alte cuvinte, daca e mai greu de distins intre un cutremur de la 125 km adancime si unul de la 150 km adancime (aici s-ar putea folosi, drept criteriu, pentru seisme de aceeasi magnitudine si intensitate maxima, largimea ariei macroseismice, eventual), in schimb cutremurele de tipul celui din 1977 sunt mai "clare", mai "vizibile". Astfel, seisme de acest tip, cu magnitudini peste 7,0 si adancimi 90-110 km, s-au produs in 1411, 1590, 1681, 1838 si 1977. Intre aceste evenimente au mai aparut, probabil, si alte cutremure la 80-110 km, dar de magnitudini mai mici (maxim 6,7-6,8 grade), ca de exemplu cele din 17 august 1893 si 30 mai 1990. Oricum, din studiul activitatilor seismice curente a rezultat ca la acest etaj de adancime se acumuleaza mai incet energia necesara unui cutremur major, spre deosebire de ceea ce se intampla la adancimile cele mai mari, unde tensiunile pot creste mai rapid si intr-un mod consistent, concentrandu-se in volume mai mari. Exista, de altfel, si alte diferente intre cele 2 sectoare ale blocului litosferic, intrucat modul de generare a unei ruperi majore pare a diferi intre partea de sus si cea de jos. In partea de sus, adancime 80-110 km, ruperea "izbucneste" brusc, foarte brutal, in timp ce in zona inferioara ruperea este mai "lenta", lucru dovedit de modul de manifestare al seismelor din 1908, 1940 si 1986.
Ca o concluzie la cele de mai sus, in acord si cu aprecierile seismologilor si geofizicienilor care au studiat zona Vrancea in mod aprofundat, si nu prin abordari superficiale bazate pe simple formule probabilistice, sunt de parere ca nu vom fi contemporani cu un alt cutremur de magnitudine peste 7,0 avand modul de manifestare al celui de la 4 martie 1977. Vom avea seism de alt tip, vom vedea daca la 125 km, la 135 km adancime sau la 150 km; in adancime, ruperea poate incepe din mai multe puncte, deci rezulta si de aici ca un cutremur major de adancime foarte mare are sanse mult mai mari de aparitie in urmatorii 5...10 ani, asa.