AJUTORUL IN NATURA

[magda]

Tot ce nu stiai despre fructele verii

Crezi că ştii totul despre fructele care îţi bucură trupul şi sufletul în fiecare vară? Noi ţi-am pregătit câteva informaţii uimitoare, care te vor face să le apreciezi şi mai mult.

Vedetele pieţelor până la sfârşitul lui iulie, cireşele, vişinele, caisele şi piersicile sunt adevărate minuni ale naturii, despre care niciodată nu ştim destul. Acum, vom încerca să descoperim câteva din secretele lor prin intermediul unor reţete delicioase şi a câtorva trucuri de frumuseţe de nota 10!

Caisele, cel mai gustos leac

Originare din China şi Japonia, caisele erau venerate pentru puterile lor divine. Asiaticii credeau că au energie spirituală feminină şi pot „îndulci” sufletul, insuflând romantism şi pasiune.

Astăzi, ştim că parfumata caisă este unul dintre fructele cele mai bogate în provitamina A: într-o sută de grame, conţine jumătate din necesarul zilnic de caroten. Are puţine calorii, cam 30 kcal într-un fruct de mărime medie, şi mult potasiu, fier, cupru şi oligoelemente. Curele cu caise crude sunt indicate în anemii, constipaţii, insomnii şi boli renale.

Ponturi pentru gospodine

* Caisa are mai multe pectine decât majoritatea fructelor. Acestea sunt substanţe care permit „legarea” dulceţurilor şi a jeleurilor. Prin urmare, dacă faci gem sau dulceaţă de caise, poţi folosi mai puţin zahăr decât pentru alte fructe.

* Pentru o aromă subtilă, savuroasă a compoturilor, poţi adăuga la fiert sâmburi sparţi de caisă, atunci când amestecul dă în clocot.

Trucuri de frumuseţe

Dacă ai tenul uscat, o mască hidratantă din pulpa unei caise foarte coapte şi o fiolă de lăptişor de matcă îţi face foarte bine. Amestecul se lasă pe faţă până se usucă şi se îndepărtează cu apă călduţă. În locul lăptişorului de matcă, poţi folosi o linguriţă de miere.

Piersicile, un izvor de sănătate

Piersicile au ajuns în Europa pe Drumul Mătăsii. Din secolul al XV-lea, livezile de piersici sunt cultivate mai ales în Franţa şi în zona mediteraneeană.

În tradiţia chineză erau simbolul longevităţii şi al nemuririi. Astăzi, ştim despre ele că au un conţinut important de vitamina C şi de provitamina A, fosfor şi mangan. Sunt tolerate chiar şi de cei cu probleme gastro-intestinale. 100 ml de suc proaspăt pe zi refac hemoglobina, fiind indicat anemicilor. Piersicile sunt ideale în curele de slăbire: conţin sub 40 kcal/100 g.

Ponturi pentru gospodine

* Nectarinele nu sunt un hibrid între piersic şi prun, ci sunt doar o varietate de piersici. Deoarece sunt sensibile, piersicile şi nectarinele se păstrează cel mai bine în locuri răcoroase, dar nu în frigider. Fără sâmburi, tăiate în două şi aranjate în pungi vidate, pot fi păstrate la congelator timp de 9 luni.

* Pentru a curăţa mai uşor piersicile de coajă, cufundă-le timp de 30 de secunde în apă clocotită şi lasă-le apoi într-un vas cu apă rece. După ce le-ai cojit, stropeşte-le cu zeamă de lămâie, ca să nu se înnegrească.

Trucuri de frumuseţe

Fructele bine coapte şi strivite se aplică sub formă de măşti cosmetice. Ele se lasă 20 de minute, după care se spală cu apă sau cu ceai călduţ de gălbenele.

Cireşe şi vişine

Legenda spune că cireşele ar fi fost aduse din Asia de romani, care le cultivau la malul Mării Negre. În Franţa medievală erau foarte apreciate, regele Ludovic al XV-lea încurajând cultivarea lor.

Cireşele şi vişinele conţin 90% apă, vitaminele A, B2, C, calciu şi magneziu, acizi organici, pectine, săruri de fier, fosfor, clor, sulf. Ele mai conţin acid elagic, o substanţă anticancerigenă. În plus, au proprietăţi diuretice prin conţinutul de potasiu, iar fibrele stimulează digestia. Pe vremuri, extractul din sâmburi de cireşe era folosit în tratarea reumatismului şi pentru eliminarea pietrelor de la rinichi.

Ponturi pentru gospodine

* Pigmenţii naturali extraşi din cireşe şi vişine fac parte din coloranţii alimentari autorizaţi, E 163.

* Pentru a scoate sâmburii mai uşor, cufundă fructele fără codiţă, timp de o oră, în apă cu cuburi de gheaţă.

* Ca să decongelezi mai repede vişinele sau cireşele, poţi pune peste ele o lingură de
vişinată.

Trucuri de frumuseţe

Pentru păstrarea elasticităţii pielii şi prevenirea ridurilor, se folosesc comprese cu cireşe sau cu vişine pe frunte, obraji şi pe gât. Cleiul secretat de scoarţa cireşului are efect cicatrizant. Zeama de vişine este eficientă contra pistruilor.

click pentru femei

 

[anuk]

Tincturi naturiste


Am ales, din multitudinea de tincturi din plante medicinale ce exista in magazinele de specialitate, doar cateva, pentru a va initia in bogata lumea a tincturilor miraculoase si aducatoare de sanatate si pentru a vi le prezenta pe scurt, incercand sa va faceti o idee despre capabilitatile lor inainte de a merge la plafar, fara a mai fi obligati sa va decideti atunci, in cateva minute, ce produs vreti sa cumparati.

Astfel, putin cate putin, informandu-va de acasa, veti avea habar despre compozitia, indicatiile si modul de administrare al tincturilor medicinale ce pot fi achitionate cu usurinta de la magazinul din apropiere sau din magazinele online, tincturi care va pot aduce mari beneficii daca le tratati cu atentia pe care o merita.

Tinctura de Echinaceea

Compozitie: alchilamide, polizaharide, imunostimulatoare, flavonozide, poliine, acizi polifenolici, ulei volatil.

Indicatii:

Intern: infectii acute sau cronice ale cailor respiratorii (angina, faringite, bronsite, laringite, etc.); profilactic in perioadele cu risc de aparitie a infectiilor gripale; herpes recidivant cu episoade de eruptii cutaneomucoase frecvente; infectii ale tractului urinar, procedee inflamatorii din sfera uro-genitala; inumodepresie postchimio sau radio-terapie; infectii cutanate bacteriene (indeosebi cele streptococice), psorazis, neurodermite, varicela, osteomielita in asociere cu antibioterapia.

Extern: afte bucale, stomatite, abcese dentare, eruptii veziculare de herpes simplex si zona zoster; dezinfectant in plagi superficiale, arsuri, muscatari de animale si intepaturi de insecte.

Administrare:

Intern: adulti: 20 – 30 picaturi de 3 ori pe zi, diluate in 50 ml apa; copii: 10 picaturi de 4 ori pe zi.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru badijonari.

Precautii: SIDA, TBC, scleroza multipla, colagenoze; copii sub 5 ani; sarcina si perioada de alaptare.

Tinctura de rozmarin

Compozitie: uleiuri esentiale, diterpene fenolice, flavonozide, acizi triterpenici, taninuri, principii amare.

Indicatii:

Intern: infectii hepatobiliare (insuficienta hepatica, dischinezie biliara, litiaza biliara, tulburari dispeptice), tulburari metabolice cu dislipidemie, ateroscleroza; stari de astenie la persoane varstnice cu tulburari circulatorii si de memorie, scleroza cerebrala, debilitate fizica la tineri, dupa efort fizic prelungit, stari de astenie dupa boli infecto-contagioase, hipotensiune cu tendinta la colaps ortostatic.

Extern: adjuvant in afectiuni reumatismale, tulburari ale circulatiei periferice, antiseptic si cicatrizant in tratamentul plagilor si degeraturilor, inflamatii ale cavitatii bucale si faringelui, acnee, exces seboric al pielii corpului si capului, eczeme, alopecie.

Administrare:

Intern: 30 – 50 picaturi de 2 – 3 ori pe zi, diluate in 50 ml apa.

Extern: tinctura diluata 1:3 in apa fiarta si racita pentru aplicatii topice.

Precautii: in sarcina si perioada de alaptare, in epilepsie si la pacientii hipertensivi (la indicatiile medicului).

Tinctura de usturoi

Compozitie: ulei volatil (continand compusi sulfurati), saponozide, fitosteroli, vitamine (A, C si B), acizi organici fructani, oligoelemente (Fe, Cu, Mn, Si, Se, Ge).

Indicatii:

Intern: profilaxia si tratamentul aterosclerozei, adjuvant in tratamentul hipertensiunii arteriale, hiperlipidemie, hipercolesterolemie, protector al vaselor coronariene si cerebrale, profilactic si curativ in infectii respiratorii (gripa, guturai, rinite, traheobronsite, pneumonii), ectazii capilare, tromboflebite, varice, hemoroizi, diabet, guta, parazitoze intestinale, pentru refacerea florei intestinale afectate de tratamente cu antibiotice, colite de fermentatie si putrefactie, tulburari dispeptice.

Extern: dureri reumatice, micoze ale pielii si unghiilor.

Administrare:

Intern: 10- 15 picaturi de 2 ori pe zi diluate in 50 ml apa, dupa mese, in cure de 4 – 7 zile. Pentru eliminarea parazitilor intestinali se administreaza cu 30 de minute inainte de masa, in cure de 15 zile. Mirosul neplacut de usturoi poate fi inlaturat mestecand cateva seminte de anason, chimen si frunze de patrunjel proaspat.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru comprese in dureri reumatice si frictiuni pe suprafete limitate in aceeasi dilutie in micoze.

Precautii: in sarcina si perioada de alaptare. Administrarea interna prelungita poate provoca iritatia mucoasei gastro-intestinale, cresterea timpului de coagulare, potentarea actiunii medicamentelor anticoagulante cu riscul producerii de hemoragii. In aplicatii locale prelungite este posibila aparitia unor dermatite de contact.

Tinctura de coada soricelului

Compozitie: uleiuri volatile, lactone sesquiterpenice, flavonoide, alcaloizi (achillene), triterpene, taninuri, principii amare, fitosteroli.

Indicatii:

Intern: stimulent al apetitului, dischinezie biliara, colici biliare, gastrite hiperacide, ulcer gastro-duodenal, enterocolite, colici gastrointestinale; dereglari ale ciclului menstrual, menopauza, bronsite, rinite si rinosinuzite alergice, guturai si gripa, tulburari circulatorii (circulatia venoasa, varice, hemoroizi, spasme vasculare).

Extern: plagi, contuzii, arsuri, hemoroizi, varice, ulcer varicos, abcese dentare, leucoree, prurit vulvo-vaginal.

Administrare:

Intern: 20- 30 picaturi de 3 ori pe zi diluate in 50 ml apa.

Extern: 5 – 15 ml tinctura diluata in 50 ml apa fiarta si racita pentru aplicatii locale sub forma de badijonari, comprese sau cataplasme.

Tinctura de papadie

Compozitie: triterpene: sesquiterpene, flavonoide, acizi polifenolcarboxilici, steroli, inulina, aminoacizi, saruri minerale.

Indicatii:

Intern: angiocolita cronica, hepatita cronica, insuficienta hepatica, pentru profilaxia litiazei biliare, in perioada de spitalizare necesara stabilirii inainte de colecistectomie, insuficienta renala, litiaza renala, oligurie, tulburari circulatorii (acrocianoza, varice), constipatie, enterocolita, hemoroizi, obezitate, anemie, stari psihastenice, scorbut; asociata cu adjuvant in tratamentul unor neoplazii (la indicatia medicului).

Extern: celulita, entorse, pistrui, negi, acnee, eczeme.

Administrare:

Intern: 30 picaturi de 3 ori pe zi diluate in 100 ml apa.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru comprese.

Precautii: in afectiunile ocluzive ale cailor biliare sau intestinale, pancreatite; in sarcina si perioada de alaptare.

Tinctura de tataneasa

Compozitie: alantoina, acizi polifenolici, polizaharide, saponozide triterpenice, saruri minerale.

Indicatii:

Intern: adjunvant cu actiune imunomodulatorie in unele tratamente oncologice, fracturi (favorizeaza formarea calusului), spasmofilie.

Extern: contuzii, hematoame, flebite, ulcere varicoase, tromboflebite, plagi, escare, arsuri, hemoroizi, luxatii, fracturi, tendinite, periartrite, dermatite, psoriazis, mastite, ragade, stomatite, paradontopatii, abcese dentare, candidoza bucala, candida.

Administrare:

Intern: 10 – 20 picaturi de 1-3 ori pe zi diluate in 50 ml apa.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru badijonari si comprese.

Precautii: in sarcina si in perioada de alaptare. Nu se recomanda administrarea prelungita.

Tinctura de galbenele

Compozitie: triterpene, flavonoide, uleiuri esentiale, caroteni, xantofile, acizi fenolici, lactone sesquiterpenice, polizaharide.

Indicatii:

Intern: boli gastro-intestinale (gastrite hiperacide, ulcer gastro-duodenal, dischinezie biliara, colecistite, enterocolite, hemoroizi); dismenoree; candidoze.

Extern: acnee, foliculite, micoze cutanate, eczeme, arsuri, degeraturi, plagi, panaritii, ulceratii, contuzii, hematoame, entorse, luxatii, hemoroizi, fisuri anale, cheratoza senila, tricomoniaza, leucoree, stomatite, gingivite, faringite.

Administrare:

Intern: o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa fiarta si racita.

Extern: tinctura diluata 1:2 in apa fiarta si racita pentru comprese; produsul diluat 1:50 in apa fiarta si racita pentru spalaturi vaginale.

Precautii: in sarcina si perioada de alaptare.

Tinctura de telina

Compozitie: protide, aminoacizi, hidrati de carbon, saruri minerale, vitamine (A, B1, B2, C).

Indicatii: disfunctii sexuale, astenie, surmenaj, convalescenta, catar al cailor respiratorii, adjuvant in tratamentul unor afectiuni reumatismale, guta, obezitate.

Administrare:

Intern: 20 – 30 picaturi de 1 – 3 ori pe zi diluate in apa.

 

[alerim_61]

10 motive sa mancam usturoi

[...] Intai de toate, trebuie spus ca usturoiul este o sursa buna de magneziu, vitamina B6, C si B1. Este bogat in fosfor, seleniu, calciu, potasiu si fier.


1. Principalul motiv pentru care ar trebui sa-l mancam este ca reduce riscul aparitiei bolilor de inima. Studiile au demonstrat ca o dieta bogata in usturoi scade tensiunea arteriala, subtiaza sangele, scade nivelul colesterolului rau si il creste pe cel al colesterolului bun. Poate va intrebati ce contine usturoiul de face atata bine? Usturimea lui se datoreaza unor compusi bogati in sulf. Acesti sulfati au rolul de a relaxa vasele de sange si de a imbunatati circulatia.


2. Usturoiul are si proprietatea de antioxidant natural - ajuta organismul in lupta impotriva radicalilor liberi. Vitamina C, seleniumul si manganul sunt antioxidanti foarte puternici care protejeaza inima.


3. Poate fi folosit si ca antiinflamator. Ar fi foarte bine sa mancati usturoi cand sunteti raciti sau aveti gripa sau cand aveti un atac de astm.


4. Usturoiul omoara bacteriile. El poate distruge unele bacterii care sunt rezistente la medicamente. Fereste organismul de infectii. Oamenii de stiinta sustin ca are proprietati de antibiotic. Acestea sunt date de continutul de allicin, un compus care se gaseste in usturoiul crud. El se produce numai in momentul in care catelul de usturoi este taiat sau zdrobit. Cu cat este tocat mai marunt sau pisat mai bine, cu atat efectul terapeutic va fi mai puternic.


5. Unele studii arata ca daca mancati usturoi de cateva ori pe saptamana reduceti riscul aparitiei cancerului de colon. Distrugand bacteria H.Pylori care se afla in stomac, este posibil ca usturoiul sa reduca aparitia cancerului de stomac.


6. Usturoiul poate combate trei complicatii date de diabet - nefropatiile, retinopatiile si nevropatiile, datorita continutului de antioxidanti. Crescand imunitatea si asigurand protectie impotriva bolilor cardiovasculare, usturoiul este un adevarat prieten al bolnavilor de diabet.


7. Este bun si daca vreti sa pierdeti kilogramele in plus. Studiile arata ca allicinul previne ingrasarea, pe langa faptul ca scade tensiunea arteriala, nivelul insulinei si al trigliceridelor.


8. Multe persoane cred ca usturoiul ajuta la vindecarea acneei. Consumul de usturoi ajuta organismul sa elimine toxinele si, astfel, sa reduca acneea. El trebuie insa consumat in stare cruda. Proprietatile lui antiseptice il recomanda si ca tratament extern.


9. Poate fi eficace impotriva durerilor de picioare, cauzate de o circulatie sangvina defectuoasa, de un nivel ridicat al colesterolului sau de tensiune arteriala mare. Cum usturoiul le rezolva pe toate, va scapa si de durerea de picioare.


10. Desi mirosul de usturoi nu este potrivit pentru o cina romantica, grecii si egiptenii il preferau pentru proprietatile lui afrodisiace.


Cei care consuma usturoi pentru proprietatile lui curative si nu vor sa le miroasa urat respiratia, trebuie sa taie sau sa zdrobeasca cateii de usturoi, sa-i puna intr-o lingura si sa-i inghita cu apa. Continutul se va duce direct in stomac, ceea ce va reduce sansele sa va miroasa urat gura. Daca nici asa nu rezolvati problema, mestecati cateva frunze de patrunjel sau busuioc pentru a mai reduce din miros.

 

[anuk]

Gălbenelele vindecă muşcăturile de insecte


Despre crema de gălbenele, numai de bine, când vine vorba de îngrijirea pielii. Însă efectele acestor flori nu se opresc aici. Iată la ce mai pot fi folosite.

Tratează gingivita

Gingivită, stomatită, paradontoză sau alte afecţiuni ale cavităţii bucale, toate îşi găsesc leacul în ceaiul de gălbenele. Gargara cu infuzia din aceste plante, făcută în fiecare dimineaţă şi seară, va diminua din simptome, iar în timp, alături de o igienă orală impecabilă, afecţiunile pot dispărea în totalitate.

Calmează senzaţia de mâncărime

Crema de gălbenele este potrivită pentru a grăbi vindecarea înţepăturilor de insecte, inclusiv a celor de albină. Masează timp de trei minute zona înţepată cu unguent, iar problema va deveni insesizabilă şi mâncărimile vor dispărea.

Întăreşte imunitatea

Gălbenelele cresc capacitatea organismului de a lupta împotriva infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice. Se folosesc ca adjuvant în toate infecţiile sau tratamentele care scad imunitatea, cum ar fi citostaticele sau la administrarea antibioticelor

 

[anuk]

Medicii analizeaza remedii transmise de o zina acum sase secole

Legenda spune ca remediile din manuscrisul vechi de 600 de ani au fost transmise de zina lacului



Medicina moderna cauta cele mai variate solutii pentru a reusi sa gaseasca medicamentele optime, adica foarte eficiente si fara efecte secundare. O directie noua de cercetari o reprezinta intoarcerea spre trecut. Un bun si foarte recent exemplu este cel al cercetatorilor britanici, care studiaza acum un manuscris vechi de 600 de ani. Legenda spune ca remediile adunate in acesta au fost transmise de o zina.

Fila din manuscrisul doctorului Rhiwallon, manuscris care urmeaza a fi studiat de medici, farmacisti si botanisti

Medicina medievala este luata in serios

Oamenii de stiinta de la University of Wales, din Cardiff, au luat in serios leacurile pe baza de plante descrise in "Cartea rosie din Hergest", datata in jurul anului 1400, informeaza prestigioasa revista "Nature". Demersul lor se inscrie in cadrul unei campanii menite sa reevalueze medicina medievala, in speranta de a redescoperi medicamente pierdute.

Astfel, toamna aceasta, va demara un proiect vast, in care urmeaza sa fie implicati medici, botanisti, farmacisti si alti oameni de stiinta. Derulat la Gradina Botanica Nationala, proiectul va implica studiul fiecarui medicament prezentat in "Cartea rosie din Hergest".

Sarcina specialistilor va consta, in primul rind, in identificarea plantelor din care erau preparate prafurile, uleiurile si cataplasmele medievale. "S-ar putea sa venim cu citeva contributii semnificative la medicina moderna", a declarat Terry Turner, farmacist la University of Wales. In opinia sa, intunecatul Ev Mediu ascunde si citeva licariri de geniu. Printre acestea, crede el, trebuie sa se numere si citeva medicamente care s-au pierdut. Ele pot fi totusi recuperate, este convins Terry Turner, analizind cu seriozitate vechile manuscrise.

Dind la o parte o multime de leacuri fara nici o legatura cu medicina, exista sanse serioase de a descoperi compusi cu valoare terapeutica ridicata. Aceasta banuiala este intarita de faptul ca manuscrisul in discutie avea o reputatie excelenta intr-o epoca in care medicina se practica fara a cunoaste prea bine anatomia si fiziologia.

Secrete terapeutice transmise de zina lacului

Obsesia vechilor manuscrise
Exista, de multa vreme, banuiala ca multe manuscrise vechi contin adevarate comori de intelepciune si cunoastere. Asa se explica si interesul pentru acestea. Jacques Bergier si Louis Powels scriu in "Dimineata magicienilor" (Nemira, 1995) despre cursa pentru manuscrisele alchimistilor declansata imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ei amintesc de faptul ca serviciile de spionaj sovietice si americane plateau cu bani grei orice insemnare lasata de alchimisti. Inaintea lor insa, germanii au vinat pur si simplu alchimistii din Europa, in speranta ca, prin intermediul lor, vor putea ajunge sa puna mina pe pretioasele manuscrise, convinsi fiind ca vor descoperi in acestea informatii stiintifice care i-ar ajuta sa creeze arme noi, mai puternice.

Intreaga echipa de cercetare nu este deranjata deloc de povestea care sta in spatele cartii semnate de un doctor pe nume Rhiwallon. Trebuie sa spunem ca acesta a fost primul dintr-un lung sir de medici foarte renumiti in Anglia medievala.

Exista o legenda, foarte interesanta, despre originea cunostintelor sale medicale. Conform acesteia, el a aflat care plante au efect terapeutic si cum sa le prepare de la mama sa, care era zina unui lac din apropiere. Ulterior, el a transmis aceste cunostinte fiului sau, tot medic, si asa mai departe, avind insa grija sa le si adune intr-o carte.

In aceasta sint reunite nu mai putin de 500 de remedii, pentru afectiuni precum febra, surzenie, diferite boli de piele etc. Acestea sint preparate pe baza a peste 200 de plante. Renumele pe care l-a cistigat Rhiwallon ca medic poate fi explicat si pornind de la increderea bolnavilor din epoca in faptul ca retetele oferite de el au fost primite de la o zina.

Insa cercetatorii din Cardiff sint hotariti sa le studieze una cite una, pentru a identifica noi substante terapeutice, pe care sa le poata folosi in medicina moderna.

http://misterium.tripod.com/news/2002/07iul/4leacuri_zina_studiu.htm

 

[magda]

Cuibul de rândunică leac pentru inimă


"Căsuţele" construite de rândunelele asiatice au proprietăţi miraculoase în lupta cu tuberculoza, bolile de inimă, diabetul, pentru întinerirea pielii. Un leac uimitor de peste un mileniu. Cuiburile construite de rândunicile orientale din saliva proprie, deosebit de vâscoasă, sunt bogate în antioxidanţi şi aminoacizi, substanţe cheie în apărarea organismului uman.


Cuiburile de lăstuni orientali sunt folosite în medicina tradiţională de mai bine de o mie trei sute de ani. Chinezii cunosc acest remediu miraculos de pe vremea dinastiei Qing (1644-1912), potrivit unor cărţi vechi.

Datorită salivei de pasăre, care are puternice capacităţi dezinfectante şi conţine 19 minerale, importante enzime şi antioxidanţi, cuiburile comestibile aduc mari beneficii, pe termen lung, plămânilor, stomacului şi rinichilor, la om.

Favorizează buna funcţionare a celulelor, digestia, libidoul, întinerirea pielii, regenerarea organismului, cresc longevitatea. Efectele miraculoase ale acestui leac natural s-au verificat de-a lungul timpului.

Astfel, cuiburile de rândunele, foarte greu de procurat, deoarece păsările îşi fac "căsuţe" în peşteri adânci sau alte locuri inaccesibile, sunt deosebit de preţioase.

Un kilograme de cuib de rândunică poate să ajungă la preţul de 10.000 de dolari. În trecut, cuiburile de rândunică constituiau cele mai râvnite daruri în lumea orientală, în care a face cadou un medicament înseamnă a face urări de sănătate.

În prezent, culesul cuiburilor e reglementat prin lege şi poate fi făcut doar de către persoane autorizate.

Nu toate cuiburile sunt comestibile

Doar cuiburile rândunicilor asiatice sunt comestibile. Oamenii de ştiinţă au făcut studii asupra cuiburilor de pasăre comestibile şi au ajuns la concluzia că, într-adevăr, sunt binefăcătoare pentru organismul uman.

Recent, cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong au confirmat că acestea ne pot regenera celulele, îmbunătăţesc metabolismul, întăresc sistemul imunitar.




Astfel cuibul de rândunică este un bun remediu şi împotriva SIDA. Efectele uimitoare ale consumului de cuiburi de rândunele se observă mai ales în cazul copiilor, bătrânilor şi a bolnavilor. Cuiburile au un conţinut ridicat de calciu, fier, potasiu, magneziu şi ulei de argan, un ulei foarte rar, cu puternice proprietăţi antioxidante.

Trăiesc în Asia de Sud-Est

Nu se pot folosi în scopuri medicale decât cuiburile rândunelelor asiatice care trăiesc în Birmania, Filipine, Indonezia, Malaesia, Singapore, Thailanda, Vietnam.

În China au fost deschise crescătorii. Aceste păsări sunt numite în limba chineză "jinsiyan", care în traducere liberă ar însemna "rânduneaua fir de aur". Rândunicile orientale sunt puţin mai mici decât vrăbiile, au corpul mic şi coadă lungă şi se hrănesc cu insecte.

Specie ameninţată cu dispariţia

De obicei, cuiburile se servesc în supă de pui. Au un aspect gelatinos când sunt scufundate în lichid.

Ele sunt construite de păsări din saliva care se întăreşte la contactul cu aerul, rămurele şi muşchi, pe parcursul a 35 de zile, în perioada de împerechere. Există 3 tipuri de cuiburi: roşii (cele mai hrănitoare), galbene şi albe.

Tradiţional, cuiburile se culeg după ce puii cresc şi îşi iau zborul. Se fac însă şi abuzuri, care ar putea pune în pericol această specie de rândunică.

Din cauza costului lor exorbitant, există riscul ca multe cuiburi să fie distruse înainte ca puii să se dezvolte, ducând la dispariţia păsărilor şi provocarea unor grave dezechilibre în natură.
Astfel cuibul de rândunică este un bun remediu şi împotriva SIDA. Efectele uimitoare ale consumului de cuiburi de rândunele se observă mai ales în cazul copiilor, bătrânilor şi a bolnavilor. Cuiburile au un conţinut ridicat de calciu, fier, potasiu, magneziu şi ulei de argan, un ulei foarte rar, cu puternice proprietăţi antioxidante.

click.ro

 

[anuk]

Tot ce se poate,dar eu ,am vazut la streasina blocului vecin ,cum s-a inegrit perete de plonsnite dupa ce locatarii au dat foc ciburilor .Asa ca.....sunt sceptica :

 

[magda]

poate nu erau din asia de sud-est

 

[anuk]

Posibil

 

[magda]

5 reţete de leac cu bere

Studii efectuate în cele mai mari centre de sănătate din lume au demonstrat că un consum moderat de bere, în combinaţie cu plante, protejează organismul de o serie întreagă de afecţiuni.

Compoziţia berii este complexă, datorită substanţelor hrănitoare pe care le conţine: vitaminele A, C, PP şi complexul vitaminic B (B1, B2, B6, B9 şi B12) şi minerale printre care se remarcă fosforul, siliciul, potasiul, magneziul şi calciul. Toate aceste elemente nutritive asigură echilibrul acizi-baze în organism şi favorizează asimilarea vitaminei C.

1 Forma medicinală, din pelin şi din sunătoare

Pentru persoanele care se confruntă cu probleme digestive (balonări, greaţă), foarte eficientă este berea medicinală. Aceasta se prepară dintr-un amestec de plante (câte 10 grame de flori de pelin şi de sunătoare) care se lasă la macerat într-un litru de bere preparat în casă, timp de trei zile. După aceea, băutura se strecoară şi se toarnă în sticle. Se bea câte o ceşcuţă după fiecare masă principală, 20 de zile.

2 Cu genţiană şi coajă de lămâie

Denumită şi bere englezească, forma preparată din rădăcină de genţiană (15 g), coajă de lămâie (10 g) şi din scorţişoară (1g) este eficientă în cazul persoanelor care obosesc uşor şi al şoferilor care călătoresc pe distanţe mari, fără riscul de a adormi la volan, ca tonic general. Ingredientele se macerează într-un litru de bere preparată în casă sau în bere fără alcool, timp de trei zile. Se strecoară şi se depozitează la rece. Zilnic, se consumă câte două ceşcuţe după mesele principale, un interval de trei săptămâni.

3 Cu cicoare şi cu păpădie

Este o băutură benefică mai ales pentru persoanele care lucrează mult şi care au un loc de muncă solicitant, deoarece are un efect revigorant. 20 g de rădăcină de cicoare şi 30 g de rizomi de păpădie se macerează într-un litru de bere. După trei zile, berea se strecoară şi se depozitează la rece. Se consumă câte două ceşcuţe zilnic, timp de o lună.

4 Din flori de oregano, pentru colici

Berea antifermentativă este o băutură ideală pentru persoanele care suferă de colici. Această formă de bere se prepară din 30 g de oregano (se aleg vârfurile înflorite ale plantei), care se lasă la macerat într-un litru de bere, timp de două zile. Se consumă câte o ceşcuţă, vreme de 14 zile sau când apar probleme digestive.

5 Din mentă pentru afecţiuni respiratorii

Pentru combaterea problemelor respiratorii este eficientă berea care conţine un macerat de mentă. Aceasta ajută la descongestionarea căilor respiratorii, dar stimulează şi puterea de concentrare. Se prepară dintr-un litru de bere făcută în casă şi din două linguriţe de mentă uscată. Planta se macerează în bere trei-patru zile, apoi băutura se filtrează. Se beau câte două ceşcuţe pe zi, 20 de zile.

Cum se prepară acasă

O bere foarte gustoasă şi sănătoasă se prepară din următoarele ingrediente: 8 l de apă, 600 g de boabe de orz netratate chimic, 600 g de boabe de porumb, 20 de conuri de hamei, o lingură de drojdie de bere şi 500 g de zahăr. Într-un vas emailat fierbe boabele de orz şi de porumb, timp de patru ore, la foc mic. Apoi, adaugă conurile de hamei şi lasă băutura să fiarbă încă 20 de minute.

După aceea, strecoară berea într-un vas curat şi adaugă zahărul. După ce băutura se mai răceşte, adaugă drojdia, amestecând bine ingredientele. Berea obţinută conţine 5% alcool. Trebuie s-o păstrezi la rece două zile, după care o torni în sticle închise ermetic. În această bere poţi să macerazi plante şi vei obţine o bere medicinală.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra Constantina
medic de familie, competenţă în apifitoterapie

O bere cu adevărat sănătoasă este cea naturală, fabricată din apă, malţ, flori de hamei şi din drojdie. Aportul caloric din bere este foarte scăzut: 200 ml de băutură au doar 90 kcal şi, în cazul berii fără alcool, 100 ml au 17 kcal. Este de preferat să se consume bere nonalcoolică sau cu un conţinut scăzut de alcool, dar nici aceasta nu se bea zilnic. Hameiul din care se prepară berea conţine substanţe antioxidante care protejează organismul de radicalii liberi.

Adaosul de plante îi conferă berii beneficii terapeutice multiple, transformând-o într-un adevărat medicament.

Beneficiu: Un consum moderat de bere creşte valoarea colesterolului „bun”.

adevarul.ro

 

[anuk]

Piersicile intarzie imbatranirea.



Piersicile au un gust dulce, aromat, sunt zemoase, deosebit de gustoase si hidrateaza organismul (87% din continut este apa). Mai mult, acestea reprezinta o sursa bogata de vitamine si minerale, cu importante proprietati terapeutice.


Piersicile au un continut mare de vitamina C si provitamina A, vitaminele B3, B5 si E. Acestea mai au in componenta lor fier, magneziu, fosfor, zinc, iod, potasiu si seleniu. Contin, de asemenea, cantitati deloc neglijabile de fitonutrienti, antioxidanti si carotenoizi, fibre.

Beneficii
Principalele actiuni terapeutice ale piersicilor sunt:

* energizante;
* stimuleaza apetitul si secretia sucurilor gastrice si biliare;
* diuretice si laxative;
* ajuta la echilibrarea sistemului nervos si intarirea imunitatii organismului.

Datorita constituentilor sai, piersica poate fi de un real beneficiu in cazul persoanelor astenice, slabite, fara pofta de mancare, a celor aflate in convalescenta sau care prezinta stari depresive.

Efecte curative

* Datorita continutului bogat de fibre, consumul regulat de piersici este de un real ajutor persoanelor care au probleme digestive, avand un tranzit intestinal lenes. Acestea inlatura constipatia si favorizeaza digestia, cu efect favorabil si in caz de hemoroizi.
* Piersicile au efecte benefice si in cazurile de litiaza urinara, reumatism, guta, datorita actiunii lor diuretice-depurative.
* Antioxidantii inactiveaza radicalii liberi si mentin integritatea celulei. De aceea, piersica este un aliat in lupta pentru prevenirea cancerului si a unor afectiuni cardiovasculare.
* Tot datorita proprietatilor sale antioxidante, piersica intarzie procesul de imbatranire si ajuta la mentinerea stralucirii si tineretii tenului.

Cum le consumam?
Intern, piersicile se pot consuma:

* Crude cu coaja, dupa o spalare sub jetul de apa. Se recomanda consumul a trei-patru piersici dimineata, in loc de micul dejun, cateva zile la rand. O astfel de cura este indicata pentru stimularea functiilor digestive si mentinerea alcalinitatii sangelui.
* Sub forma de suc proaspat (1-2 cesti intre mese sau dimineata pe stomacul gol), compot sau fructe confiate.
* Frunzele si florile de piersic se pot folosi sub forma de ceai, pentru actiunea lor antiseptica, depurativa si de combatere a infectiilor parazitare. Se pun doua lingurite de planta la infuzat in 300 ml apa fiarta, se lasa 10 minute; se bea cate o ceasca de ceai dupa fiecare masa.

Extern, piersica hraneste pielea si o regenereaza, actionand excelent contra ridurilor. De asemenea, cataplasmele cu frunze de piersic se folosesc contra cancerului de piele.

Piersicile in cosmetica
Crema de piersici este recomandata pentru tenul normal sau uscat si se prepara astfel: se amesteca bine trei linguri de suc de piersici cu trei linguri de smantana proaspata si o jumatate de lingurita de suc de lamaie. Crema se aplica pe fata, se lasa cinci minute si apoi se clateste. Masca pentru ten normal sau uscat se obtine din amestecul unei piersici pasate cu o lingurita de ulei de migdale dulci. Se lasa sa actioneze pe fata 20 de minute si apoi se clateste bine.
Pentru o senzatie de prospetime si relaxare se pot folosi bilele cu aroma de piersici puse in cada de baie. Acestea ajuta si la imbunatatirea circulatiei sangvine.

Atentie la alergii!
Piersicile pot determina reactii alergice la persoanele predispuse la astfel de manifestari. Unii pacienti alergici la polen pot prezenta in asociere cu consumul de fructe si legume de sezon asa numitul sindrom de alergie orala (urticaria de contact). Acesta se manifesta prin mancarimi ale nasului, ale buzelor, edem la nivelul buzei si a limbii. In cazurile severe poate aparea si umflarea glotei, ceea ce duce la dificultati in respiratie. De exemplu, persoanele sensibile la polenul de arbori (in special mesteacan) pot fi alergice si la mere, pere, caise, piersici, cartofi noi, telina, morcovi, tomate. De asemenea, pacientii alergici la graminee si cereale pot fi sensibili si la leguminoase, piersici, pere, pepene, tomate, cereale integrale, inclusiv la painea integrala.

Persoanele alergice la fructe si legume trebuie sa urmeze o dieta restrictiva, eliminand din alimentatie acele produse care le fac rau. Vizita la medic este obligatorie pentru instituirea unui tratament de specialitate.



Dr. Constantina Ruxandra
Medic specialist medicina de familie
Competenta apifitoterapie
Centrul BioLumiMedica
Tel.: 021/336.01.26

---

Piersicile intarzie imbatranirea.



Piersicile au un gust dulce, aromat, sunt zemoase, deosebit de gustoase si hidrateaza organismul (87% din continut este apa). Mai mult, acestea reprezinta o sursa bogata de vitamine si minerale, cu importante proprietati terapeutice.


Piersicile au un continut mare de vitamina C si provitamina A, vitaminele B3, B5 si E. Acestea mai au in componenta lor fier, magneziu, fosfor, zinc, iod, potasiu si seleniu. Contin, de asemenea, cantitati deloc neglijabile de fitonutrienti, antioxidanti si carotenoizi, fibre.

Beneficii
Principalele actiuni terapeutice ale piersicilor sunt:

* energizante;
* stimuleaza apetitul si secretia sucurilor gastrice si biliare;
* diuretice si laxative;
* ajuta la echilibrarea sistemului nervos si intarirea imunitatii organismului.

Datorita constituentilor sai, piersica poate fi de un real beneficiu in cazul persoanelor astenice, slabite, fara pofta de mancare, a celor aflate in convalescenta sau care prezinta stari depresive.

Efecte curative

* Datorita continutului bogat de fibre, consumul regulat de piersici este de un real ajutor persoanelor care au probleme digestive, avand un tranzit intestinal lenes. Acestea inlatura constipatia si favorizeaza digestia, cu efect favorabil si in caz de hemoroizi.
* Piersicile au efecte benefice si in cazurile de litiaza urinara, reumatism, guta, datorita actiunii lor diuretice-depurative.
* Antioxidantii inactiveaza radicalii liberi si mentin integritatea celulei. De aceea, piersica este un aliat in lupta pentru prevenirea cancerului si a unor afectiuni cardiovasculare.
* Tot datorita proprietatilor sale antioxidante, piersica intarzie procesul de imbatranire si ajuta la mentinerea stralucirii si tineretii tenului.

Cum le consumam?
Intern, piersicile se pot consuma:

* Crude cu coaja, dupa o spalare sub jetul de apa. Se recomanda consumul a trei-patru piersici dimineata, in loc de micul dejun, cateva zile la rand. O astfel de cura este indicata pentru stimularea functiilor digestive si mentinerea alcalinitatii sangelui.
* Sub forma de suc proaspat (1-2 cesti intre mese sau dimineata pe stomacul gol), compot sau fructe confiate.
* Frunzele si florile de piersic se pot folosi sub forma de ceai, pentru actiunea lor antiseptica, depurativa si de combatere a infectiilor parazitare. Se pun doua lingurite de planta la infuzat in 300 ml apa fiarta, se lasa 10 minute; se bea cate o ceasca de ceai dupa fiecare masa.

Extern, piersica hraneste pielea si o regenereaza, actionand excelent contra ridurilor. De asemenea, cataplasmele cu frunze de piersic se folosesc contra cancerului de piele.

Piersicile in cosmetica
Crema de piersici este recomandata pentru tenul normal sau uscat si se prepara astfel: se amesteca bine trei linguri de suc de piersici cu trei linguri de smantana proaspata si o jumatate de lingurita de suc de lamaie. Crema se aplica pe fata, se lasa cinci minute si apoi se clateste. Masca pentru ten normal sau uscat se obtine din amestecul unei piersici pasate cu o lingurita de ulei de migdale dulci. Se lasa sa actioneze pe fata 20 de minute si apoi se clateste bine.
Pentru o senzatie de prospetime si relaxare se pot folosi bilele cu aroma de piersici puse in cada de baie. Acestea ajuta si la imbunatatirea circulatiei sangvine.

Atentie la alergii!
Piersicile pot determina reactii alergice la persoanele predispuse la astfel de manifestari. Unii pacienti alergici la polen pot prezenta in asociere cu consumul de fructe si legume de sezon asa numitul sindrom de alergie orala (urticaria de contact). Acesta se manifesta prin mancarimi ale nasului, ale buzelor, edem la nivelul buzei si a limbii. In cazurile severe poate aparea si umflarea glotei, ceea ce duce la dificultati in respiratie. De exemplu, persoanele sensibile la polenul de arbori (in special mesteacan) pot fi alergice si la mere, pere, caise, piersici, cartofi noi, telina, morcovi, tomate. De asemenea, pacientii alergici la graminee si cereale pot fi sensibili si la leguminoase, piersici, pere, pepene, tomate, cereale integrale, inclusiv la painea integrala.

Persoanele alergice la fructe si legume trebuie sa urmeze o dieta restrictiva, eliminand din alimentatie acele produse care le fac rau. Vizita la medic este obligatorie pentru instituirea unui tratament de specialitate.



Dr. Constantina Ruxandra
Medic specialist medicina de familie
Competenta apifitoterapie
Centrul BioLumiMedica
Tel.: 021/336.01.26

 

[magda]

7 afecţiuni tratate cu iederă

Iedera a fost folosită de secole de specialiştii în medicina populară pentru tratarea afecţiunilor ginecologice, răcelilor şi reumatismului. Astăzi, iedera tratează peste 40 de boli.

Compoziţia iederei este una foarte complexă. Beneficiile pe care le aduce planta organismului se datorează elementelor nutritive conţinute: zaharuri, betacaroten, săruri minerale, iod, uleiuri eterice, alfa-tocoferoli, substanţe care stimulează producţia de hormoni feminini (estrogeni) şi saponine.

1 Ateroscleroza

Se pun la fiert două linguriţe de frunze şi de rămurele tinere de iederă în 250 ml de apă. După ce fierb zece minute, se ia vasul de pe foc. Ceaiul are efect vasodilatator, fiind eficient în cazul persoanelor care suferă de ateroscleroză (îngustarea vaselor de sânge prin acumularea de grăsimi pe pereţii acestora). Zilnic, se beau câte două-trei ceaiuri, un interval de 14 zile.

2 Reumatismul

În cazul durerilor reumatice, pe zona afectată se pun comprese cu 20 de picături de tinctură de iederă diluată cu puţină apă călduţă. Leacul ajută la calmarea durerii şi la reducerea inflamaţiei.

3 Bronşita

Pentru bolnavii de bronşită, este eficient decoctul preparat din două linguriţe de frunze de iederă, care se fierb în 250 ml de apă. Se consumă trei căni de ceai pe zi. Decoctul are efect antispastic şi expectorant. Tratamentul trebuie urmat timp de zece zile.

4 Infecţiile dermatologice

Pentru erizipel, o boală infecţioasă acută a tegumentelor, produsă de microbi (streptococi), este eficient tratamentul cu tinctură de iederă, sub formă de compresă. Se amestecă o linguriţă de tinctură de iederă în 100 ml de apă. Cu ajutorul unui tampon de vată înmuiat în această soluţie antiseptică, se badijonează zonele afectate de infecţie, de obicei mâinile şi picioarele. Pansamentele se schimbă de trei ori pe zi, până la vindecare.

5 Alopecia

Căderea părului, pe zone mai restrânse sau mai întinse ale capului, poate fi tratată cu tinctură de iederă. Intern, se administrează de trei ori pe zi câte 15 picături de tinctură diluată în 50 ml de apă. Tratamentul trebuie urmat cel puţin 21 de zile. În paralel, zilnic, se fac şi tamponări locale cu tinctură de iederă amestecată cu tincură de ardei iute (câte 15 picături din fiecare, diluate în 50 ml de apă).

6 Otita

În cazul infecţiilor localizate la nivelul urechilor, se foloseşte tinctura de iederă. Sticluţa cu tinctură se încălzeşte la temperatura corpului. Apoi, bolnavul îşi toarnă în urechea infectată trei-patru picături de tinctură şi stă cu capul culcat pe urechea sănătoasă 30 de minute. După aceea, bolnavul trebuie să stea culcat cu capul pe urechea bolnavă un interval de 15 minute. Tinctura reduce inflamaţia specifică otitei, mai ales în cazul copiilor. Tratamentul se aplică de trei-patru ori pe zi, timp de zece zile. Dacă simptomele nu se atenuează după primele zile, se recomandă consultul medicului specialist ORL.

7 Dismenoree

Pentru ciclul menstrual dureros şi abundent, este indicată infuzia preparată dintr-un amestec de plante: câte 40 g de iederă, de cuişoare, de coada-şoricelului şi câte 20 g de mărar şi de seminţe de ţelină. Se amestecă toate ingredientele, se opăresc cu două linguri de apă şi se lasă să se infuzeze zece minute. Se strecoară infuzia şi se bea călduţă. Se consumă câte trei ceşti de ceai pe zi, în cure de şase săptămâni. Tratamentul se repetă de două ori pe an.

Pentru celulită, lapte şi tinctură de iederă

Iedera se foloseşte în tratarea celulitei sub formă de lapte şi de tinctură. Planta are proprietăţi curative, antiseptice şi antiinflamatoare, ajută la eliminarea apei din ţesuturi, destinde tegumentul şi redă supleţea pielii. Laptele contra celulitei se prepară din câte 10 ml de tinctură de iederă, apă de hamamelis şi ulei aromat de lămâie, 20 ml de ulei de gălbenele şi 150 ml de lapte demachiant. Laptele obţinut se aplică în strat subţire pe zonele afectate de celulită.

În cazul fracturilor, cataplasmele cu frunze de iederă fierte ajută la consolidarea osului şi grăbesc vindecarea.

Dezinfectant: Pentru combaterea infecţiilor pielii, se fac spălături zilnice cu decoct de iederă.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra ­Constantina
medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

În afecţiuni inflamatorii (acute şi cronice) ale tractului respirator, iedera are acţiune spasmolitică şi secretolitică, fluidifică expectoraţia şi calmează tusea. Se administrează sub formă de picături orale, de sirop şi de tinctură. Planta intră în compoziţia ceaiurilor cu rol detoxifiant. Deoarece conţine fitoestrogeni, se utilizează şi pentru tulburări menstruale. Folosită intern, tinctura are efect antiinflamator şi antalgic în caz de nevralgie sciatică, nevralgie cervico-brahială, intercostală, de trigemen sau în caz de migrenă. Extern, are acţiune analgezică şi vasoconstrictoare şi este folosită sub formă de cataplasme, de comprese şi de băi.


adevarul.ro

 

[anuk]

Ardeiul, cea mai importantă sursă de vitamina C.

Prin conţinutul bogat de vitamine şi minerale, ardeiul gras (galben, verde, roşu sau portocaliu) şi cel iute sunt cunoscute pentru efectele sale benefice asupra organismului. Deşi pot fi consumaţi pe tot parcursul anului, în lunile de vară ardeii sunt cei mai gustoşi.


Ardeiul gras are doar 25 de calorii, 1,9 grame de fibre (100 grame) şi 80% apă. O cantitate de 100 de grame de ardei conţine 125 de mg de vitamina C, adică doza zilnică recomandată, plus 0,80 mg de vitamina B6 şi 0,45 mg de vitamina K. Pe lângă toate acestea ardeiul mai conţine şi potasiu, calciu, mangan şi molibden.

Reduce riscul de stop cardiac

Ardeiul gras conţine cantităţi importante de vitamina B6 şi acid folic, recomandate pentru prevenirea aterosclerozei, a bolilor de inimă şi a diabetului. Cele două componente sunt foarte importante pentru reducerea nivelului ridicat de homocisteină care provoacă deteriorarea vaselor de sânge, fapt ce duce la apariţia riscului de stop cardiac sau accident vascular cerebral. Şi ardeiul iute reglează circulaţia sângelui şi favorizează dilatarea vaselor de sânge. În plus, acesta stimulează activitatea inimii şi previne riscul apariţiei atacului cerebral.



Împotriva cancerului
Atât ardeii graşi, cât şi cei iuţi conţin licopen, un carotenoid care scade riscul apariţiei cancerului de prostată, de colon, de plămâni sau de col uterin. Fumătorii sau persoanele care sunt expuse în mod frecvent fumului de ţigară este bine să consume cât mai des ardei gras, deoarece conţine vitamina A. Cercetătorii au ajuns la concluzia că lipsa vitaminei A din organism poate duce la apariţia emfizemului pulmonar.

Împotriva cataractei
Ca urmare a conţinutului mare de vitamina C şi betacaroten, cei care consumă în medie 100 de grame de ardei gras pe zi, prezintă un risc mai scăzut cu 50% de a face cataractă. Mai ales ardeiul gras verde conţine cantităţi importante de luteină, care ne protejează împotriva degenerescenţei maculare, principala cauză care duce la pierderea vederii la vârste înaintate.

Împotriva diabetului
Studiile arată că ardeii iuţi consumaţi în timpul mesei sunt un excelent remediu de prevenire a diabetului. O cantitate de 4-5 grame de ardei iute consumat în timpul mesei reduce secreţia excesivă de insulină de la sfârşitul acesteia, una dintre fazele incipiente de apariţie a diabetului de tip II.

Împotriva indigestiei
Este ideal să consumi ardei iute, minimum 3-4 grame la fiecare masă. Ardeiul iute stimulează secreţia de sucuri gastrice şi îmbunătăţeşte absorbţia substanţelor nutritive. Acest „tratament” este indicat persoanelor care au probleme cu digestia şi cu atât mai mult persoanelor în vârstă care se confruntă cu această problemă.

Ajută la slăbit
Ardeiul iute ne ajută să slăbim. S-a observat că după ce mâncăm un ardei iute organismul consumă spontan calorii, datorită unui efect numit termogenic. Altfel spus, după 20-30 de minute de la consumul ardeiului iute, organismul se încălzeşte, ceea ce face să consumăm calorii şi implicit să mai dăm jos din kilogramele în plus. Şi ardeii graşi sunt indicaţi în curele de slăbire, deoarece au foarte puţine calorii şi pot fi consumaţi cruzi sub formă de salată sau copţi.

Împotriva durerilor
Ardeiul iute conţine o substanţă, capsaicină, care are adevărate efecte analgezice. Cercetările efectuate arată că ardeiul iute poate fi consumat în cazul durerilor cronice datorate bolilor reumatismale sau a celor cauzate în urma traumatismelor la nivelul coloanei vertebrale. Prin conţinutul bogat de vitamina C, şi ardeiul gras are efecte benefice împotriva artritei reumatoide.

Sucul de ardei gras
Şi sucul de ardei gras are efecte benefice asupra organismului. El conţine o cantitate mare de siliciu, necesar unghiilor, părului şi glandelor sebacee. Sucul de ardei în combinaţie cu sucul de morcovi este foarte indicat şi în cazul crampelor sau colicilor abdominale. Acesta se bea cu înghiţituri mici, cu 30 de minute înainte de mesele principale.

Atenţie la ardeiul iute!

Ardeiul iute este contraindicat în cazul anumitor afecţiuni: hemoroizi, boli hepatice sau inflamaţii intestinale. În aceste cazuri trebuie evitată condimentarea mâncărurilor cu ardei iute. Totodată, femeile care alăptează trebuie să excludă din alimentaţia lor această legumă pentru că poate da laptelui un gust neplăcut.

 

[anuk]

Descoperă beneficiile seminţelor de in.


Le poţi consuma ca atare, în diverse mâncăruri, sau sub formă de capsule. Cert este că, dacă urmezi o cură cu seminţe de in, poţi spune adio problemelor digestive. Iată ce avantaje mai au pentru sănătate!

Seminţele de in conţin aproape de două ori mai mulţi acizi graşi esenţiali Omega 3 decât peştele şi, în plus, sunt bogate în fibre, vitamine şi în minerale. Sunt o sursă excelentă de fitoestrogeni, reglând tulburările hormonale şi contribuind la prevenirea cancerului.

Poţi procura seminţe de in de la magazinele de produse naturiste şi le poţi adăuga în salate, ca atare sau măcinate, în mâncare ori în prăjituri. Le mai poţi combina cu cereale şi cu iaurt sau poţi să iei capsule cu ulei din seminţe de in, în cure periodice.

Leac pentru o digestie uşoară

Seminţele de in normalizează tranzitul intestinal, conferă senzaţia de saţietate şi încetinesc procesul de asimilare a grăsimilor. Astfel, acestea sunt indicate dacă suferi de constipaţie, de o boală inflamatorie intestinală sau de sindromul intestinului iritabil. Poţi lua seara, de patru ori pe săptămână, câte două linguriţe de seminţe de in fie întregi, fie măcinate, cu multă apă.

Poţi prepara şi un macerat la rece, din două linguriţe de seminţe de in la un pahar cu apă. Se lasă una-două ore şi apoi se consumă seminţele cu tot cu apă.

Uleiul de seminţe de in are efect calmant şi antiinflamator, fiind indicat în inflamaţiile tractului digestiv şi pentru prevenirea hemoroizilor, a bolii Crohn (inflamaţia colonului) şi a litiazei biliare. De asemenea, datorită acţiunii lor de stimulare a arderii grăsimilor şi de combatere a retenţiei de apă, seminţele de in sunt de mare ajutor şi în curele de slăbire.

Un aliat pentru inima ta

Dacă ai probleme cardiovasculare, una-două capsule de ulei de seminţe de in pe zi ajută la scăderea tensiunii, la reducerea nivelului de colesterol şi de trigliceride. Terapia ajută şi la prevenirea formării cheagurilor de sânge, scăzând riscul de infarct şi de atac vascular cerebral.

În plus, seminţele de in reduc inflamaţiile, atenuând simptomele astmului şi îmbunătăţind funcţia pulmonară. Alte beneficii aduse de consumul de seminţe de in sunt reducerea stresului şi creşterea capacităţii de memorare.

Te apără de cancer

Uleiul de seminţe de in conţine acid linoleic şi lignină, substanţe care ajută la prevenirea cancerului de prostată, de colon şi de sân. Pentru a profita de aceste beneficii, ia zilnic câte două capsule cu ulei de seminţe de in, adaugă acest remediu în salate sau înlocuieşte celelalte cereale cu seminţe de in.

Previn osteoporoza

Pentru a reduce riscul de osteoporoză, este suficient să adaugi ulei de seminţe de in în mâncare. Studiile au demonstrat că acest ulei menţine în stare bună oasele, prin creşterea nivelului unei proteine implicate în formarea sistemului osos. Specialiştii spun că uleiul de seminţe de in este benefic mai ales femeilor la menopauză şi celor care suferă de diabet, predipoziţia către osteoporoză fiind mai crescută în cazul lor.

Îţi fac pielea frumoasă

Dacă ai acnee, poţi scăpa de această problemă folosind cataplasme cu făină din seminţe de in. Acestea se prepară prin amestecul făinii de in cu apă până obţii o pastă. Cataplasmele aplicate săptămânal pe zonele afectate vor face ca pielea ta să devină mai fină şi mai curată. Tot datorită acţiunii lor de reglare a tulburărilor hormonale, seminţele de in ajută şi la prevenirea căderii părului.

Nu depăşi dozajul!

Respectă dozele recomandate deoarece, consumate în exces, seminţele de in pot deveni toxice. De asemenea, specialiştii spun că s-a constatat că preparatele pe bază de seminţe de in care se administrează intern pot reduce absorbţia substanţelor din medicamente.

De aceea, cere sfatul medicului dacă urmezi un tratament de durată. Evită terapia cu seminţe de in dacă suferi de obstrucţii sau de hemoragii ale tubului digestiv, dacă eşti însărcinată ori dacă alăptezi.

 

[magda]

5 indicaţii ­terapeutice ale ­verzei

Fitoterapia modernă recunoaşte proprietăţile terapeutice ale verzei, o legumă populară, cu efecte tonice asupra organismului.

Există patru varietăţi de varză valoroase din punct de vedere medicinal: varza albă, varza roşie, varza de Bruxelles şi varza creaţă. Substanţele active variază în funcţie de specia verzei. Cantităţi mari de apă există în varza de Bruxelles (85%) şi în varza albă (92%), iar substanţele tonice precum proteinele, glucidele, vitaminele (A, B2, B3, B5, C, E, K) şi sărurile minerale ­(fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier, iod şi cobalt) sunt bine reprezentate în compoziţia acestor soiuri de varză.

Varza albă, de căpăţână, cum i se mai spune, este o legumă cu numeroase efecte terapeutice: energizante, remineralizante, diuretice, aperitive, antihemoragice, antiseptice, cicatrizante, depurative, antidiabetice, regeneratoare, purgative, antianemice, pentru a enumera doar o parte din binefacerile acestei legume asupra organismului.

1 Previne diferite forme de cancer

Cercetările realizate în ultimii 20 de ani au confirmat un fapt îmbucurător: consumul prelungit de varză crudă sau de suc proaspăt are un efect benefic în prevenirea cancerului de colon. Studiile efectuate la Institutul Naţional American al Cancerului au demonstrat că persoanele care folosesc drept remediu legume din familia cruciferelor, varză mai ales, sunt mai puţin expuse îmbolnăvirii de cancer de colon.

Cercetări similare privind efectul terapeutic al verzei în prevenirea diferitelor forme de cancer (de colon, de stomac, de esofag, de rect şi de plămâni) s-au efectuat la Universitatea din Minnesota (SUA), la ­Institutul Naţional de Cercetări Medicale „Sante" din cadrul Universităţii din Angers (Franţa) şi la Universitatea de Stat din Israel.

2 Reface mucoasa gastrică

Nutriţioniştii europeni recomandă varza în tratarea ulcerului, prescriind câte un litru de suc proaspăt de varză pe zi, consumat în mai multe doze, pe o perioadă de zece zile. ­Cercetările moderne arată că acest regim are ca efect vindecarea completă. ­S-au constatat alte două efecte majore ale terapiei cu suc de varză: un efect protector asupra mucoasei (vitamina ­U-antiulceroasă) şi altul antihemoragic, care se datorează vitaminei K, prezentă în compoziţia legumei.

Astfel, sunt remarcabile experienţele efectuate la Universitatea Standford (SUA), unde au fost tratate cu succes 62 de persoane cu ulcer, din totalul de 65, ­într-un interval de trei săptămâni.

3 Combate anemia

Terapia cu varză vine în ajutorul persoanelor care suferă de anemie. Alege mai ales varza de culoare verde-închis, care ­este bogată în fier, iar conţinutul ­mare de vitamina C din compoziţia sa ajută organismul să asimileze mai bine acest mineral. În timpul curei însă, nu bea prea multe ceaiuri, deoarece conţin tanin, substanţă care inhibă absorbţia fierului în organism.

4 Are efecte depurative

Fiecare tip de varză poate fi utilizat de cei care doresc să urmeze o cură de purificare a organismului. Varza roşie, de exemplu, are efecte depurative şi o valoare nutritivă mai mare decât cea albă. Varza de Bruxelles contribuie la detoxifierea organismului, dar este renumită şi pentru efectul echilibrant pe care-l are asupra nivelului glicemiei.

Celor cu afecţiuni hepatice li se recomandă în mod deosebit cura cu suc de varză creaţă (câte trei-patru pahare pe zi), pentru că are acţiune de detoxifiere a ficatului şi ­îmbunătăţeşte acţiunea sistemului imunitar. ­Cura trebuie urmată un interval de 12 zile.

5 Conferă energie organismului

Toate soiurile de varză sunt surse importante de vitamina B3, cunoscută şi sub numele de niacină sau PP, cu efect energizant. De aceea, în timpul unei cure, se recomandă o porţie zilnică de ­câte 300-400 g de salată de varză ­albă în amestec cu varză creaţă. În cazul în care alegi o cură cu suc de varză, porţia zilnică este de 50 ml de suc, pe care trebuie să-l consumi între mese.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra ­Constantina

competenţă

în apifitoterapie

reflexoterapeut

Datorită conţinutului bogat în vitamine, minerale şi în fibre, varza are acţiune nutritivă, digestivă, energizantă, remineralizantă şi tonică. Pentru păstrarea intactă a proprietăţilor sale benefice, este de preferat consumul în stare crudă, sub formă de salată sau de suc proaspăt. Este un adevărat rezervor de vitamine şi de minerale, fiind în acelaşi timp foarte puţin calorică: este una dintre cele mai bogate surse de vitamina C (varza de Bruxelles mai ales, apoi varza creaţă şi varza roşie); mai conţine provitamina A, vitamina E şi vitamine din grupul B.

Conţine şi multe minerale: calciu, sodiu, magneziu, fosfor, fier, fibre şi enzime. Conservarea prin murare nu distruge vitamina C, dimpotrivă, în această formă are capacitatea de a prelungi timpul de păstrare a acesteia. Sucul de varză crudă are efecte excelente: reglează digestia, restabileşte flora intestinală şi este eficient în tratarea ulcerelor duodenale şi colitei ulceroase.

Cocteil

Poţi obţine o băutură tonică foarte gustoasă, combinând sucul de varză cu suc de morcovi şi de lămâie.

adevarul.ro

 

[magda]

Ce beneficii aduc plantele de apartament



Azaleea, aloe vera, feriga, clorofitum şi cactuşii sunt plante de apartament care împrospătează aerul locuinţei, înlătură energiile negative şi ne redau optimismul.

Starea de sănătate şi randamentul de fie­care zi sunt condiţionate de calitatea aerului pe care-l respirăm. Specialiştii au demonstrat că plămânii noştri sunt mai afectaţi de praful şi de vaporii emanaţi de lucrurile din locuinţă decât de poluarea de afară. Pentru aceste necazuri, există o soluţie la îndemâna noastră: plantele de apartament, adevărate filtre care purifică aerul de substanţele toxice din jur, reglând nivelul de umiditate. Alegerea şi amplasarea plantelor de apartament nu ar trebui să se facă întâmplător. Terapeuţii spun că pentru a obţine un beneficiu cât mai mare, fiecare ghiveci cu flori trebuie aşezat în locuinţă într-un loc anume.

Feriga şi cactuşii protejează de radiaţii

Feriga de cameră şi-a căpătat renumele de protector împotriva radiaţiilor emise de aparatura electrocasnică. În camera de zi, în care lucrăm la calculator, trebuie să avem în preajmă un ghiveci cu o ferigă mare. De asemenea, planta este eficientă în tratamentul reumatismului şi gutei şi combate viermii intestinali. Primăvara şi vara, în camera unde avem televizorul şi alte aparate electrice, temperatura nu trebuie să depăşească 21 de grade Celsius. Iarna însă, feriga trebuie ferită de frig. Pentru că iubeşte umiditatea, ea trebuie stropită des cu apă la temperatura camerei. De asemenea, cactuşii au puterea să reducă radiaţiile electromagnetice emise de aparatele electrocasnice. Trebuie să ştii că aceste plante au nevoie de multă lumină şi că trebuie să le uzi de două ori pe lună. De asemenea, trebuie să acoperi cu pietricele suprafaţa pământului în care sunt plantate.

Clorofitum purifică aerul

Dacă în familia ta este un fumător, trebuie ­să-ţi „împodobeşti" casa cu această floare decorativă, cunoscută şi sub numele de „voalul miresei". Frunzele adunate într-o tufă stufoasă reuşesc să absoarbă fumul din toate încăperile locuinţei. Terapeuţii spun că planta, care are efecte revigorante şi afrodiziace, nu este pretenţioasă: are nevoie de lumină şi trebuie s-o uzi din două-n două zile. Iarnă însă, nu mai are nevoie de atât de multă apă.

Azaleea absoarbe mirosurile neplăcute

Azaleea („arbore de trandafir", în limba japoneză) are flori spectaculoase. Chiar dacă nu are miros, planta purifică aerul din jurul ei. S-a dovedit că, aşezată în bucătărie, azaleea absoarbe foarte bine mirosurile şi substanţele toxice degajate de detergenţi şi de produsele folosite pentru curăţarea grăsimilor. Totuşi, azaleea poate avea efecte nocive în cazul copiilor care nu sunt supravegheaţi de părinţi şi, atraşi de frumuseţea acestor flori, sunt tentaţi să „guste" o petală din inflorescenţa plantei. S-a constatat că această curiozitate are urmări neplăcute, deoarece creează probleme digestive, pentru că florile conţin toxine care provoacă iritaţii ale gâtului şi greaţă. În astfel de situaţii, administrarea de carbon activ la recomandarea medicului, s-a dovedit eficientă.

Aloe vera scurtează perioada de convalescenţă

Dacă ai pe cineva bolnav, pune-i o glastră cu aloe vera în preajmă. Pe lângă faptul că purifică aerul, planta poate fi folosită intern pentru tratament într-o mulţime de afecţiuni, cum ar fi cele hepatice, anemia, ulcerul sau imunitatea scăzută. Mai mult, planta ajută la asimilarea nutrienţilor din hrană şi din suplimentele alimentare. Aloea nu este prea pretenţioasă: trebuie s-o aşezi la lumină, s-o uzi şi s-o sădeşti în pământ nisipos. Iarna nu trebuie să stea la temperaturi mai mici de 10 grade Celsius.

În fiecare locuinţă ar trebui să existe o glastră cu Dracaena, deoarece acţionează ca un filtru pentru aerul din încăperea în care se găseşte şi dă o stare de bine.

Atenţie! Persoanele alergice la polen pot avea probleme în prezenţa unor plante precum palmierul, feriga sau orhideea.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra ­Constantina
competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Există plante de apartament renumite pentru efectele lor terapeutice. Aloe vera, de exemplu, are astfel de virtuţi în aplicare internă sau externă. Intern, sucul de aloe menţine sănătatea tubului digestiv, stimulează digestia şi combate constipaţia. Este remarcabilă acţiunea depurativă (favorizând eliminarea unor toxine), antibiotică, antivirală, antioxidantă şi antitumorală. Extern, la nivelul pielii, aloe vera este cicatrizantă, menţine elasticitatea şi tinereţea tenului şi are acţiune antiinflamatorie şi analgezică. Pe de altă parte, iasomia trezeşte sentimente de optimism, diminuează anxietatea, depresiile, stresul şi înlătură apatia şi tristeţea. Uleiul volatil extras din flori are acţiune hipotensivă şi cardiotonică, sedativă, antioxidantă şi antitumorală.

adevarul.ro

 

[magda]

Perele, fructele ideale pentru supraponderali si diabetici

Perele sunt cat se poate de indicate persoanelor care au probleme cu kilogramele in plus si care sufera de diabet.

Acest fruct este potrivit si pentru alimentatia celor mici, deoarece este bogat in fibre si vitaminizeaza si mineralizeaza organismul.

Perele iti potolesc foamea si sunt surse excelente de hrana usoara oferind o stare de satietate datorita continutului de fructoza.

Daca esti o persoana mai agitata sau colerica atunci perele trebuie sa faca parte din meniul tau zilnic. Considerate adevarate fructe impotriva stresului, perele sunt unele dintre cele mai cautate fructe ale sezonului.

SCURT ISTORIC

Se cunoaste ca perele au fost cultivate in antichitate, in Europa de Vest, nordul Africii si estul Asiei. Inca de pe vremea romanilor se cunosteau 40 de soiuri de par.

Chinezii considerau floarea de par un simbol al doliului.

Azi se cunosc mai multe soiuri, printre care si para europeana, para Ya (para asiatica), para Nashi (para mar), ultimile doua fiind intalnite in partea de est a Asiei.

Pe langa cultivarea lor pentru fructe, perii mai sunt folositi si drept copaci ornamentali.

Perele si proprietatile lor

Parul este un fruct care se cultiva si la noi si care contine vitaminele A, B1, B2, B9, C, E, K, fosfor, calciu, magneziu, fier, clor, mangan, iod, fluor, potasiu, seleniu, cupru. Para nu contine sodiu.

Perele sunt diuretice, laxative, nutritive, sedative, remineralizante, vitaminizante, astringente, detoxifiante, echilibreaza nivelul colesterolului.

UZ INTERN

Vitamina K din compozitia perei are rol in coagularea sangelui si in formarea oaselor. Vitaminele C, E si cuprul actioneaza ca antioxidanti asupra organismului si il protejeaza de radicalii liberi. Acesti compusi ai perei ajuta in lupta impotriva infectiilor, a afectiunilor cardiace, anumitor tipuri de cancer si ajuta la regenerarea celulelor si tesuturilor.

Perele sunt recomandate in afectiuni precum reumatismul, guta, astenie, surmenaj, tuberculoza, anemie, imunitate scazuta, afectiuni renale si urinare, intoxicatii, viroze, gripa. Para stimuleaza procesul de formare al globulelor rosii datorita continutului de fier.

Tipuri de pere

Perele au rol asupra glandei hipofize, fiind indicata in special tinerilor. Para ajuta la fabricarea hormonilor tiroidieni, reducand afectiunile legate de hipertiroidie sau hipotiroidie.

Para are un efect miraculos si asupra sistemului nervos, a creierului (influenteaza producerea de serotonina) si inteligentei.

De asemenea, para este indicata in stari febrile, infectii respiratorii. Atat para in sine cat si sucul de para sunt adevrate medicamente naturiste pentru organism.

UZ EXTERN

Perele sunt indicate persoanelor care vor sa slabeasa si care sufera de obezitate.

Aceste fructe fac minuni si atunci cand sunt folosite pe post de cosmetice (masti). Trateaza acneea si are efect cicatrizant.

De la par nu sunt folosite doar fructele ci si lemnul copacului, bun in industria lemnului, fiind si unul foarte cautat. Instrumentele muzicale sunt deseori fabricate din lemn de par.
Perele se folosesc si la prepararea dulceturilor, compoturilor, mancarurilor, deserturilor, etc.

Coaja de para este extrem de sanatoasa si contine foarte multe vitamine.

Perele au efecte benefice asupra ovarelor si testicolelor

Cercetatorii au descoperit in para o substanta denumita amfakt (care se regaseste mai ales in coaja de para) are puteri miraculoase asupra organismului.

Aceasta substanta actioneaza asupra proteinelor care determina eliberarea hormonilor ovarieni, astfel sunt fabricate anumite structuri in ovar ce au rolul de a creste sensibilitatea neuro-psihica a sistemului nervos in zonele in care apare perceptia placerii organismului feminin.

Factorul descoperit de cercetatori favorizeaza declansarea mai rapida a erectiei, scazand nivelul producerii de androgeni testiculari.

ziare.com

 

[anuk]

Cosmeticele naturale - ceaiul de tei si ceaiul de menta.



Tenul obosit se improspateaza cu ceai de tei si menta

In scopuri terapeutice sunt folosite florile de tei. Aceste sunt utilizate atat in medicina stiintifica, cat si in cea populara. Florile de tei au o larga aplicare si in cosmetica.

Pentru pielea uscata este foarte recomandata spalarea cu infuzie rece din flori de tei.

Pentru a improspata un ten obosit, aplicati-va comprese: pregatiti un ceai din flori de tei si menta, strecurati-l si mai puneti-l cateva minute la foc. Turnati ceaiul intr-o cana mai mare. Alaturi de aceasta puneti o cana cu apa rece si pregatiti doua bucati de panza. Umeziti prima bucata de panza in ceaiul fierbinte si puneti-o pe fata 2 minute, apoi schimbati-o cu a doua bucata de panza, udata cu apa rece. Schimbati compresele de doua-trei ori, ultima compresa rece tineti-o 5 minute.

Un mijloc foarte eficient pentru a avea un ten tanar si frumos este infuzia din flori de tei. Aceasta se pregateste foarte usor: intr-un pahar de apa fierbinte se pune o mana de flori de tei, se acopera paharul si se lasa la infuzat 15 minute, iar dupa aceea se adauga un sfert de lingurita de miere. Udati-va bine fata si gatul cu aceasta infuzie, apoi asteptati 10 minute. Restul de infuzie puneti-l intr-un loc racoros, iar in ziua urmatoare repetati aceasta procedura (inainte de a folosi infuzia agitati-o).

Pentru pielea uscata va puteti pregati singure o lotiune: o lingurita de miere se amesteca cu infuzie din flori de tei (o lingura si jumatate de flori de tei la un pahar de apa fierbinte); spalati-va pe fata cu aceasta lotiune in loc de apa.

Tenul ofilit se revigoreaza cu lotiune de tei si marar - cosmetice naturale

Daca pielea fetei a devenit ofilita, sunt foarte indicate compresele fierbinti din flori de tei, hamei si menta. O lingura din amestecul de plante se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat, apoi se strecoara. In infuzia fierbinte se inmoaie o bucata de pinza, se stoarce usor, apoi se pune pe fata. Daca s-a racit, incalziti din nou infuzia si puneti o alta compresa. Repetati acest lucru timp de 5-8 minute.

Compresele cu infuzie de flori de tei si musetel improspateaza pielea daca sint alternate cu comprese cu apa rece. Ultima compresa rece trebuie tinuta 5 minute. Atentie, daca vasele sangvine sint vizibile compresele respective sint contraindicate.

Pentru intretinerea tenului uscat se poate folosi o masca din flori de tei uscate; masca se pune dupa ce v-ati spalat cu apa calduta.

Pentru pielea ofilita, cu tendinte de aparitie a ridurilor este recomandata urmatoarea lotiune: se amesteca o lingura de flori de tei cu aceeasi cantitate de frunze de marar, apoi o lingura din acest amestec se pune in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat si se strecoara; se spala fata cu aceasta infuzie dimineata si seara.

Pentru tenul gras, cu pori puteti pregati in casa o lotiune din flori de tei, coada-soricelului si coada-calului. O lingura din amestecul de plante uscate se pune in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara; se spala fata dimineata si seara.

Bai cu plante impotriva seboreei - cosmetice naturale

In cazul seboreei, al cosurilor va poate ajuta o baie cu plante: 25 de grame de flori de tei, 50 de grame de menta, 25 de grame de levantica, 50 de grame de cimbru, 25 de grame de seminte de ienupar, 25 de grame de sunatoare, 25 de grame de flori de musetel se pun intr-un saculet, se adauga 2 litri de apa si se fierb la foc mare, dupa care se mai lasa o jumatate de ora la foc mic. Decoctul se toarna in baie.

In cazul pielii foarte uscate se poate adauga in baie un decoct gros din flori de tei, seminte de in si flori de musetel (cite 100 de grame din fiecare planta).

Pentru orice tip de piele se poate folosi o masca revigoranta: o lingura de flori de tei se pun in 100 de mililitri de apa fierbinte; se fierb la foc mic pina la obtinerea unui decoct gros; pe tenul gras masca se pune intr-un strat gros, pe tenul uscat si normal, de asemenea intr-un strat gros, dar dupa ce s-a racit. Durata mastii este de 15-20 de minute, apoi este inlaturata cu un tampon uscat. Dupa aceea se spala fata cu apa rece, iar pe pielea uscata si normala se aplica o crema hidratanta.

Este bine daca dupa ce v-ati spalat parul va limpeziti cu o infuzie de flori de tei si menta (doua linguri de plante se pun intr-un pahar de apa fierbinte).

Caderea parului este stopata de folosirea decoctului de tei: opt linguri de flori de tei se pun intr-o jumatate de litru de apa si se fierb 20 de minute, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara; decoctul obtinut se foloseste pentru spalarea parului.

In caz de arsuri se foloseste de asemenea decoctul din flori de tei: patru linguri de planta se pun intr-o jumatate de litru de apa si se fierb la foc mic 10 minute.

Radacini de brusture si obligeana impotriva caderii parului - cosmetice naturale

In scopuri terapeutice sunt folosite radacinile de brusture atat de catre medicina stiintifica, cat si de catre cea populara. Brusturele este foarte utilizat si in cosmetica populara.

Decoctul dintr-un amestec de plante este foarte recomandat impotriva matretei, pielii grase a capului, mancarimilor, firul de par se intareste, nu mai cade si creste mult mai frumos. Cu decoctul fierbinte se maseaza pielea capului de doua-trei ori pe saptamana sau se limpezeste parul dupa ce v-ati spalat. Se amesteca o parte radacina de brusture si o parte radacina de obligeana; sase linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa si se fierb 10 minute. Se poate folosi si urmatorul decoct: o parte radacina de brusture si o parte scoarta de salcie; patru linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa si se fierb 10 minute.

Daca aveti parul foarte rar, faceti din cand in cand cate o masca hranitoare pentru par: amestecati o lingura de ulei de brusture, un galbenus de ou proaspat, o lingurita de miere, doua lingurite de suc de ceapa si doua lingurite de sapun lichid sau sampon. Intindeti-va acest amestec pe pielea capului, acoperiti-va parul cu o bucata de staniol sau cu un celofan, apoi puneti-va un prosop gros; dupa doua ore spalati-va pe cap.

Impotriva matretei si caderii parului se folosesc sub forma de decoct scoarta de salcie si radacina de brusture (in parti egale); decoctul este recomandat pentru spalarea parului.

Afectiunile cutanate se trateaza cu infuzie de brusture - cosmetice naturale

Pentru intarirea firului de par trebuie sa va spalati de doua ori pe saptamana cu un decoct din radacina de brusture. In acelasi scop se foloseste infuzia din radacina de brusture in ulei de migdale sau de masline.

Impotriva caderii parului, pentru intarirea firului de par si impotriva mancarimilor este recomandat decoctul din radacini de brusture (cu decoctul va puteti masa radacina parului sau va puteti limpezi parul dupa spalare). Pentru pregatirea decoctului aveti nevoie de 10-20 de grame de radacini uscate de brusture, care se fierb intr-un pahar cu apa 10-15 minute la foc mic, apoi se lasa la infuzat si se strecoara.

In cazul afectiunilor cutanate, al eruptiilor, cosurilor si furunculilor se foloseste radacina de brusture sub forma de infuzie cu care se pun comprese.

 

[anuk]

Cosmeticele naturale - pentru tonifierea tenului matur.



Imbatranirea este un proces natural care trebuie acceptat ca atare. Anii isi pun amprenta in egala masura in interior, cat si pe pielea noastra. Se formeaza cute si riduri, pielea si muschii isi pierd tonusul. Anumiti factori pot accelera acest proces, cum ar fi expunerile exagerate la soare, neglijarea ingrijirilor acordate pielii, un mod de viata nesanatos cu prea putin somn si miscare si cu prea mult alcool si tutun.

Pielea matura, ridata, are in orice caz mai multa ingrijire decat cea tanara. Tratamentele cosmetice bazate pe substante naturale nu sunt capabile sa stearga definitiv ridurile, asa cum nici produsele scumpe nu o pot face, desi adesea reclama ne promite marea cu sarea. Ele pot insa diminua ridurile existente, pot incetini procesul de formare a ridurilor si pot da fermintate fetei. Cele mai bune servicii ni le fac cremele nutritive de noapte, care vin in sprijinul procesului natural de regenerare a pielii, dandu-i un plus de energie. Adesea ele contin uleiuride plante bogate in acizi grasi esentiali, care confera pielii elasticitate.

Nu dezarmati - exista mijloace impotriva ridurilor! cosmetice naturale

Tataneasa mentine aspectul proaspat al pielii. Se pun 2 lingurite de radacina tocata de tataneasca in 1/4 l apa rece, se dau intr-un clocot, se lasa sa fiarba 15 minute. Se adauga 1 lingurita de decoct la masca de fata.

O reteta de hidratare a pielii: se rad 3 cartofi cruzi curatati de coaja si se aplica pe fata curatata. Dupa 20 de minute se clateste fata.

Cercurile de pe gat pot fi evitate daca nu neglijati tratarea gatului odata cu fata. Cum pielea gatului este mai groasa, suporta preparate mai hranitoare.

Vitamina E asociata cu Vitamina C respinge radicalii liberi si impiedica astfel imbatranirea prematura. Incercati sa va asigurati necesarul prin alimente, punand de exemplu in salate uleiuri de plante presate la rece.

Lapte demachiant cu castravete - cosmetice naturale Laptele de castravete improspateaza si tonifica pielea matura, eliberand-o de impuritatile zilei si pregatind-o pentru restul ingrijirilor. Ingrediente: 1/2 castravete, 40 mul apa de trandafir si 30 ml glicerina. Se rade castravetele pe razatoarea fina si se stoarce zeama impreuna cu celelalte ingrediente intr-o sticla inchisa la culoare, se agita bine si se pastreaza la rece. Se va folosi in decursul unei saptamani.

Lotiune de fata cu hamei - cosmetice naturale. Acest tonifiant actioneaza ca o cura de intinerire. Hameiul si-a dovedit eficacitatea in produsele de ingrijire a pielii flasce, obosite. Ingrediente: 30 g inflorescente de hamei, 200 ml apa distilata, 40 ml apa de trandafir si 30 ml alcool de 50%. Se fierbe apa distilata cu hameiul la foc mijlociu. Dupa 15 minute se acopera si se lasa la racit. Apoi se trece printr-o sita fina, presand bine plantele. Se umple o sticla inchisa la culoare cu toate ingredientele, se agita bine si se pastreaza la rece. Dupa curatarea fetei se toarna pe o bucata de vata umezita si se aplica pe piele.

Ulei de fata nutritiv pentru pielea matura - cosmetice naturale. Uleiul de germeni de grau, bogata in vitamina E, actioneaza asemeni unui antioxidant natural, eficient impotriva imbatraniri. Si uleiurile eterice stimuleaza refacerea celulelor. Ingrediente: 50 ml ulei de migdale dulci, 1 lingurita ulei de germeni de grau, 15 picaturi ulei de levantica, 10 picaturi ulei de tamaie si 3 picaturi ulei de flori de portocal. Se amesteca bine toate uleiurile si se pun intr-o sticla inchisa la culoare. Se maseaza seara, dupa curatarea temeinica a tenului, pe fata, gat si decolteu.

Crema de castane si migdale - cosmetice naturale. Castana are in cosmetica o indelungata traditie; inca din Antichitate i se recunostea actiunea tonifianta asupra pielii. Ingrediente: 100 g castane decojite, 50 ml ulei de jojoba, 50 ml ulei de hamamelis, 1 lingura de zeama de lamaie si 150 g baza de crema. Se amesteca intr-un piure de castane cu mixerul si se rad. Se inglobeaza uleiul si jojoba, se adauga apa de hamamelis si zeama de lamaie proaspat stoarsa. Se amesteca totul cu baza de crema si se pastreaza intr-un vas de portelan.

Compresa cu ulei pentru gat - cosmetice naturale. O compresa cu ulei in jurul gatului aplicata o data pe saptamana regenereaza si revigoreaza pielea flasca si ridata. Puteti alege dintre urmatoarele uleiuri: ulei de germeni de grau, ulei de migdale, de avocado, de floarea-soarelui sau ulei de radacina de brusture. Se pun 3 linguri din oricare dintre uleiurile de mai sus si se amesteca cu 3 linguri de miere. Se incalzesc usor si se intind pe pielea gatului cu o pensula. Se acopera cu un prosop umed si se lasa sa actioneze o ora. Nu se spala.

Masca de galbenus - cosmetice naturale. Din cremele bunicii facute in casa se pot prepara tratamente nutritive excelente pentru tenul matur. Galbenusul este recunoscut pentru proprietatile sale cosmetice. Ingrediente: 1 galbenus, putina zeama de lamaie si niste crema preparata in casa. Se amesteca bine galbenusul cu zeama de lamaie si se adauga crema pana ce obtinem o pasta moale. Aceasta se intinde cu ajutorul unei pensule intr-un strat de grosimea unui deget pe fata, gat si decolteu. Dupa 30 de minute se indeparteaza cu o panza umeda, nu se spala cu apa.

Masca tonifianta cu zmeura - cosmetice naturale. Pielea flasca, obosita isi va capata fermitatea cu ajutorul acestei masti. Ingrediente: 100 g zmeura proaspata, 20 g tarate de migdale, 20 g miere si 1 galbenus. Se zdrobesc fructele si se amesteca bine cu restul de ingrediente. Se intinde pasta pe fata, gat si decolteu si se lasa minimum 30 de minute sa actioneze. Se clateste cu apa calduta.

Compresa cu limba-mielului sau coada-calului - cosmetice naturale. Aceasta compresa invioreaza pielea obosita si vesteda. Ingrediente: 2 l apa, 2 pumni frunze de limba-mielului sau coada-calului si 1 bucata de tifon fin. Se pune apa la fiert, se oparesc frunzele si se lasa 10 minute la infuzat. Se strecoara, se imbiba tifonul in infuzie si se aplica timp de 5-10 minute.

 

[anuk]

Gutuile, secretul unei imunităţi de fier.



Odată cu venirea toamnei, au dat în pârg şi roadele binefăcătoare ale livezilor. Gutuile, sau „merele de aur”, cum sunt denumite popular, sunt un izvor de sănătate. Iată câteva reţete naturale cu aceste fructe, uşor de preparat şi cu efecte comparabile cu cele ale medicamentelor.

Despre beneficiile acestor fructe minunate se ştiu multe. Romanii le foloseau pentru a se feri de deochi şi de farmece. Mai mult, vracii preparau leacuri din gutui pentru tratarea bolilor psihice şi pentru stimularea imunităţii.

În mitologia greacă, gutuile erau aduse ca ofrandă Afroditei, simbolizând iubire şi fericire. În zilele noastre, gutuile au rămas la fel de apreciate şi recomandate de fitoterapeuţi împotriva problemelor de digestie, respiratorii şi nu numai.

Miezul conţine minerale

Poţi combate răceala şi gripa de sezon cu ajutorul curei de gutui. Acestea stimulează imunitatea datorită conţinutului ridicat de minerale (magneziu, fosfor, calciu, potasiu, fier, sulf, cupru), tanin, pectină, dar şi vitamine precum B, C, B3 şi betacaroten. Gutuile se consumă proaspete sau rase, adăugate în salate.

Lichior, împotriva hiperacidităţii

Lichiorul se prepară dintr-un litru şi jumătate de suc de gutuie natural, jumătate de litru de alcool, două grame de scorţişoară şi câte un gram de praf de nucşoară, cuişoare şi migdale amare. Se pun într-un vas, se amestecă şi apoi se lasă la macerat două luni.

Apoi se face un sirop din trei linguri rase de zahăr şi jumătate de litru de apă, se pune peste lichior şi se filtrează. Acest leac este bun în caz de balonare, flatulenţă şi hiperaciditate. Remediul trebuie administrat numai după mesele principale ale zilei, câte o lingură.

Compot, pentru digestie anevoioasă

Şi deserturile pot avea valori terapeutice! Compotul de gutui previne problemele de digestie şi inflamaţia intestinelor. Acesta se prepară dintr-o gutuie necurăţată de coajă.

Se taie şi se fierbe într-un litru de apă, până ce scade la jumătate. Apoi se strecoară şi se adaugă 50 g zahăr brun, se consumă de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, timp de trei săptămâni.

Ceaiul din flori calmează tusea

În sezonul rece, ceaiul joacă un rol foarte important pentru menţinerea sănătăţii. Mai mult, fitoterapeuţii recomandă ceaiul preparat din flori uscate de gutui în tratarea tusei.

Acesta se prepară din 30 de grame de flori, peste care se toarnă un litru de apă clocotită. Se lasă acoperit timp de 15-20 de minute, se strecoară şi se beau două-trei căni pe zi.

Sâmburii vindecă degerăturile

Dintr-o mână de sâmburi pisaţi şi jumătate de pahar de apă călduţă, se prepară o emulsie care tratează eficient degerăturile, estompează vergeturile şi crăpăturile de pe sâni.

Aceasta se lasă să acţioneze 30 de minute, după care se spală cu apă călduţă. La final, poţi aplica şi o cremă cu extract regenerator de arnică.

Mască, împotriva îmbătrânirii tenului

Vrei să ai un ten neted şi piele fină ca de bebeluş? Ei bine, poţi prepara o mască nutritivă dintr-o gutuie.

Pulpa se dă prin răzătoarea fină şi se amestecă cu ulei de migdale şi cu o linguriţă de pudră de talc.

Această pastă se aplică pe faţa curată, insistând pe zonele cu probleme. La final poţi spăla tenul cu lapte.