Comentarii diverse pe teme seismice
- Thread starter GeoX
- Start date
GeoX
Administrator
- Joined
- Jan 21, 2010
- Messages
- 5,961
- Reaction score
- 0
Dar nu vor exista motive de scuze, de genul "n-am avut timp" si alte aiureli. Timp a tot fost, berechet. Nu sunt bani ??? Ce gluma buna. Pentru aberatia numita Catedrala Mantuirii Neamului se gasesc bani. O sa ii cam mantuie pe multi catedrala popilor mafioti din conducerea BOR. Mafioti si grandomani. Teodosie Spagoveanul din Constanta...un spagar nenorocit, turnator infect la securitate. Astia au tradat si taina spovedaniei, turnau la securitate tot ce le spuneau enoriasii.
E, vrem Catedrala dar...pentru consolidari (inclusiv de biserici din diferite coclauri) nu avem bani, nene. Dar noi vrem Catedrala, sa ne dam mari fata de "veneticii'' apusean-catolici bla-bla-bla. Si nu sunt bani, da ???
Nimic nu va justifica eventualele efecte. 22 de ani ? Unii au facut in 10 ani cat altii in 30. Si s-a vazut ca in Japionia nu cutremurul i-a omorat, cat valul seismic. Nu mai vorbesc de cazul din Chile 2010, cand fata de marimea seismului efectele nu au fost atat de grave, comparativ cu Haitii. Da, chilienii au invatat bine din lectia 1960. Ai nostri, de la vladica la opinca, se complac in telenovele si tot felul de prostii. Sa le fie de bine. Dar sa nu mai dea vina pe natura cea ticaloasa, fiindca pana acum nu a fost nici un cutremur mare, din 1990 incoace, si cu ceva vointa la toate nivelurile se putea face ceva. Fiindca sa astepti sa vina directorul INFP sa trambiteze pe post cine stie ce, nu e o solutie. Nu s-a aplicat nici in Japonia, nici in America, nici in Rusia. In China au facut-o in 1975 in mod organizat, dar la decizia autoritarilor, nu a seismologilor. Din pacate, in 1976 tot chinezii au fost surprinsi urat de la Tangshan...ceea ce arata ca problema nu e rezolvata.
E, vrem Catedrala dar...pentru consolidari (inclusiv de biserici din diferite coclauri) nu avem bani, nene. Dar noi vrem Catedrala, sa ne dam mari fata de "veneticii'' apusean-catolici bla-bla-bla. Si nu sunt bani, da ???
Nimic nu va justifica eventualele efecte. 22 de ani ? Unii au facut in 10 ani cat altii in 30. Si s-a vazut ca in Japionia nu cutremurul i-a omorat, cat valul seismic. Nu mai vorbesc de cazul din Chile 2010, cand fata de marimea seismului efectele nu au fost atat de grave, comparativ cu Haitii. Da, chilienii au invatat bine din lectia 1960. Ai nostri, de la vladica la opinca, se complac in telenovele si tot felul de prostii. Sa le fie de bine. Dar sa nu mai dea vina pe natura cea ticaloasa, fiindca pana acum nu a fost nici un cutremur mare, din 1990 incoace, si cu ceva vointa la toate nivelurile se putea face ceva. Fiindca sa astepti sa vina directorul INFP sa trambiteze pe post cine stie ce, nu e o solutie. Nu s-a aplicat nici in Japonia, nici in America, nici in Rusia. In China au facut-o in 1975 in mod organizat, dar la decizia autoritarilor, nu a seismologilor. Din pacate, in 1976 tot chinezii au fost surprinsi urat de la Tangshan...ceea ce arata ca problema nu e rezolvata.
GeoX said:Am sa il rog pe real sa explice, pe scurt, de ce seismul din Turcia din 23 octombrie 2011 nu prea avea cum sa influenteze Vrancea. Cred ca e nevoie de aceste explicatii (chiar sintetizate), fiindca multa lume si de aici era alarmata ca gata, vine la noi. Uite ca am avut dreptate si nu a venit si la noi.
Real, 2-3 idei, pe scurt, sa inteleaga oamenii. Ca eu cand le-am zis ca e improbabil ca acel cutremur sa ne influenteze in sensul favorizarii producerii unui cutremur major in Vrancea,..., am primit scatoalce de la persoane alarmate (sigur, teama nu e condamnabila)...De aia m-am si abtinut un timp sa mai fac comentarii seismice.
Sigur, sa incercam sa deslusim cateva elemente despre cutremurul din 23 octombrie 2011 din estul Turciei, produs undeva in curbura estica a lacului Van, epicentrul strecurandu-se intre epicentrele cutremurelor din 1903 - Malazgirt, 1908 - Baskale si 1976 - Chaldiran/Muradye.
Foarte pe scurt, pe noi, in zona seismica Vrancea, pare sa ne influenteze perturbatiile provocate de cutremurele din estul Turciei si nord-vestul extrem al Iranului (zona lacului Urmia), dar aceasta influenta ar trebui sa fie semnificativa doar in cazul seismelor produse pe faliile de decrosare (strike-slip) orientate pe directia sud-est spre nord-vest, care orienteaza o mica parte a tensiunilor respective spre sistemul de falii paralele din sud-estul Romaniei (Peceneaga-Camena, Capidava-Ovidiu si Intra-Moesica). Un exemplu evident de influentare reciproca a zonelor seismice il constituie secventa seismica Salmas 1930 (la vest de lacul Urmia), Erzincan 1939, Vrancea 1940. Fenomenul a continuat pe falia Nord-Anatoliana, dupa Erzincan 1939 au urmat spre vest, Niksar 1942, Adapazari 1943, Ladik 1943, Bolu-Gerede 1944.
De data aceasta se pare ca am avut putin noroc, cutremurul din 23 Octombrie 2012 are un mecanism destul de clar de compresiune si pare sa fi fost mai mult o "relaxare" a placilor tectonice, care dupa distributia replicilor ce au urmat arata mai mult o influenta spre sud, spre Hakkari.
adrian_nicolae
Prieten
- Joined
- Nov 7, 2009
- Messages
- 5,234
- Reaction score
- 0
Pe mine nu ma intereseaza Catedrala Neamului ...din cate am citit costa o gramada de bani .Si stadionul National a costat o avere, dar se pare ca pentru unii exista alte prioritati. Spaga , furaciuni si atata se stie in tara asta, si daca Doamne fereste se intampla ceva se da vina pe altceva...nu vad ca a fost datoria lor sa demareze lucrarile de consolidare(si aici e vina si locatarilor, guvernului si primarie). Si stiti ce o sa zica astia ? De unde sa stiu eu ca vine acum . Cum a zis GeoX , ca nu o sa existe scuze de genul "n-am avut timp".....
Am si eu o intrebare , care nu are legatura cu topicul .Cate catedrale are Bucurestiul ?
Am si eu o intrebare , care nu are legatura cu topicul .Cate catedrale are Bucurestiul ?
GeoX
Administrator
- Joined
- Jan 21, 2010
- Messages
- 5,961
- Reaction score
- 0
A trecut si luna mai, practic, si nici pomeneala de cutremur semnificativ in Vrancea. Nici macar cutremur de magnitudine MD=5,0 necum 6,9 grade, cum asteptau unii. Si doar am zis ca Vrancea nu se misca asa usor. Se pare ca sunt sanse din ce in ce mai mari ca un cutremur vrancean de magnitudine 6,0+ sa nu se produca mai devreme de anul 2014. Asta e situatia, inteleg dezamagirea celor ce tremurau ca gata, vine si ne ia gaia pe toti... Ce sa-i faci, Vrancea nu raspunde asteptarilor asa, la gramada...Misca mai greu, fiindca nu se genereaza dinspre est tensiuni majore care sa aiba efecte mari pe termen scurt. Mai dureaza, oameni buni...aveti putintica rabdare...cei care tot asteptati sa vina cutremurul mare. Mai asteptati, mai cu rabdare. Mai aveti timp sa le spuneti si sa le explicati celor dragi (si mai putin informati, de exemplu copii, nepoti, etc.) un minimal de 3 lucruri esentiale pe care trebuie sa le faca in caz de...
Dar, ma indoiesc ca romanii sunt capabili sa profite de acest ragaz. Ei vin doar cu lamentari si cu jelanii, vaicareli. Ca si cum respectivele vaicareli i-ar ajuta cu ceva.
Dar, ma indoiesc ca romanii sunt capabili sa profite de acest ragaz. Ei vin doar cu lamentari si cu jelanii, vaicareli. Ca si cum respectivele vaicareli i-ar ajuta cu ceva.
adrian_nicolae
Prieten
- Joined
- Nov 7, 2009
- Messages
- 5,234
- Reaction score
- 0
Citind postul lui GeoX si vorbind de catedrala mi-am adus aminte de un banc, stiu ca e off-topic dar.....
Satul era amenintat de viitura. Toata lumea alerga disperata sa-si salveze
bunurile si pe ei insisi din calea prapadului, numai Ion, mai credincios din
fire, nu se agita deloc. Vecinii lui il intreaba:
- Ce faci, Ioane? Nu vezi ca vin apele peste noi?!? Fugi, salveaza-te!
- Nici nu ma gandesc! Eu stau aici cuminte, ca ma salveaza Dumnezeu...
Zis si facut. Vin suvoaiele peste sat. Ion, se urca pe acoperisul casei si
sta si asteapta. Un grup de oameni trece pe langa casa lui intr-o barca de
salvare.
- Ce faci, Ioane, acolo sus? Sari in barca, ca ai sa te ineci!
- Nu, raman aici! Dumnezeu e mare si puternic si ma va salva!
- Treaba ta!
Mai sta ce mai sta, trece si cea de-a doua barca pe langa el.
- Hai, Ioane, sari in barca si salveaza-te!
- Nu, nu! Dumnezeu e mare si ma va salva!
- Ma, Ioane, esti nebun, hai odata, ca te ia apa!
- Nu!
Pleaca si a doua barca. La cea de a treia barca, povestea se repeta. Apoi,
Ion moare inecat si ajunge in Rai. Ajuns la portile Raiului, furios nevoie
mare, bate cu putere si cere sa fie lasat sa vorbeasca cu Dumnezeu.
- Pai bine, Doamne! Eu ma rog atata la tine... iti dau toata increderea mea
si tu ma lasi sa mor?!?
- Cum ziceai ca te cheama? intreaba Dumnezeu.
- Ion.
Cauta Dumnezeu in registrul lui si gaseste numele lui Ion.
- Mai, Ioane, nu stiu cum sa-ti spun... dar la mine aici figureaza ca ti-am
trimis trei barci!
Satul era amenintat de viitura. Toata lumea alerga disperata sa-si salveze
bunurile si pe ei insisi din calea prapadului, numai Ion, mai credincios din
fire, nu se agita deloc. Vecinii lui il intreaba:
- Ce faci, Ioane? Nu vezi ca vin apele peste noi?!? Fugi, salveaza-te!
- Nici nu ma gandesc! Eu stau aici cuminte, ca ma salveaza Dumnezeu...
Zis si facut. Vin suvoaiele peste sat. Ion, se urca pe acoperisul casei si
sta si asteapta. Un grup de oameni trece pe langa casa lui intr-o barca de
salvare.
- Ce faci, Ioane, acolo sus? Sari in barca, ca ai sa te ineci!
- Nu, raman aici! Dumnezeu e mare si puternic si ma va salva!
- Treaba ta!
Mai sta ce mai sta, trece si cea de-a doua barca pe langa el.
- Hai, Ioane, sari in barca si salveaza-te!
- Nu, nu! Dumnezeu e mare si ma va salva!
- Ma, Ioane, esti nebun, hai odata, ca te ia apa!
- Nu!
Pleaca si a doua barca. La cea de a treia barca, povestea se repeta. Apoi,
Ion moare inecat si ajunge in Rai. Ajuns la portile Raiului, furios nevoie
mare, bate cu putere si cere sa fie lasat sa vorbeasca cu Dumnezeu.
- Pai bine, Doamne! Eu ma rog atata la tine... iti dau toata increderea mea
si tu ma lasi sa mor?!?
- Cum ziceai ca te cheama? intreaba Dumnezeu.
- Ion.
Cauta Dumnezeu in registrul lui si gaseste numele lui Ion.
- Mai, Ioane, nu stiu cum sa-ti spun... dar la mine aici figureaza ca ti-am
trimis trei barci!
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Seisme în valuri cutremură Italia. Mărmureanu: „Fiți liniștiți, nu vine și la noi”
Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului de Fizică a Pământului, a declarat că nord-estul Italiei este o zonă recunoscută pentru seismele de suprafață, care pot face ravagii. Profesorul mai spune că niciun cutremur mai mare de 7 grade nu va avea loc în România: „Nu vom avea victime omenești”.
"Cutremurul de azi-dimineață, din Italia, a fost unul de suprafață, la 5-20 de kilometri. Este o zonă recunoscută pentru astfel de cutremure. Într-adevăr, în urmă cu două săptămâni a mai fost unul de aceeași magnitudine, înseamnă că placa unde s-a format, blocul Adriatic, a fost puternic încărcată. Acum nu pot spune dacă peste alte două săptămâni va fi altul. Lucrurile de genul acesta sunt întâmplătoare", a declarat, pentru EVZ, Gheorghe Mărmureanu.
Directorul onorific al Institutului de Fizică a Pământului a mai precizat că românii ar trebui să fie liniștiți: „În zona Vrancea, cutremurele sunt de adâncime. Se produc la 90-200 de kilometri. Pot fi consecințe grave pe distanțe mari, de exemplu în nordul Bulgariei sau în Serbia”.
Specialistul a mai spus că, deocamdată, zona Vrancei nu este destul de încărcată pentru un seism mai mare de 7 grade pe Richter: „Până în 7 grade, seismele pot fi oricând. Dar un lucru să fie clar: la această magnitudine, nu pot fi pierderi omenești sau materiale. Să ne amintim de cutremurul de 7 din 1986. S-a întâmplat ceva? Sau în 1990, când au fost două seisme într-un interval de 12 ore: unul de 6,7 grade și unul de 6,2. Nu s-a întâmplat nimic”.
http://www.evz.ro
Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului de Fizică a Pământului, a declarat că nord-estul Italiei este o zonă recunoscută pentru seismele de suprafață, care pot face ravagii. Profesorul mai spune că niciun cutremur mai mare de 7 grade nu va avea loc în România: „Nu vom avea victime omenești”.
"Cutremurul de azi-dimineață, din Italia, a fost unul de suprafață, la 5-20 de kilometri. Este o zonă recunoscută pentru astfel de cutremure. Într-adevăr, în urmă cu două săptămâni a mai fost unul de aceeași magnitudine, înseamnă că placa unde s-a format, blocul Adriatic, a fost puternic încărcată. Acum nu pot spune dacă peste alte două săptămâni va fi altul. Lucrurile de genul acesta sunt întâmplătoare", a declarat, pentru EVZ, Gheorghe Mărmureanu.
Directorul onorific al Institutului de Fizică a Pământului a mai precizat că românii ar trebui să fie liniștiți: „În zona Vrancea, cutremurele sunt de adâncime. Se produc la 90-200 de kilometri. Pot fi consecințe grave pe distanțe mari, de exemplu în nordul Bulgariei sau în Serbia”.
Specialistul a mai spus că, deocamdată, zona Vrancei nu este destul de încărcată pentru un seism mai mare de 7 grade pe Richter: „Până în 7 grade, seismele pot fi oricând. Dar un lucru să fie clar: la această magnitudine, nu pot fi pierderi omenești sau materiale. Să ne amintim de cutremurul de 7 din 1986. S-a întâmplat ceva? Sau în 1990, când au fost două seisme într-un interval de 12 ore: unul de 6,7 grade și unul de 6,2. Nu s-a întâmplat nimic”.
http://www.evz.ro
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Apropo de discutia cum ne va gasi urmatorul cutremur 
: parte din articol :
http://media.imopedia.ro/stiri-imob...ericuloase-zone-in-caz-de-cutremur-19452.html
" Bucureştiul are nevoie de 50 de ani şi un buget de sute de milioane de euro pentru a reabilita toate blocurile cu risc seismic. În ritmul în care se fac lucrările acum, acest plan pare mai degrabă utopie decât posibilitate. În ultimele două decenii, abia dacă au fost consolidate câteva zeci de blocuri. Și asta chiar dacă bani există, legile necesare există, iar locatarii nu opun niciun fel de rezistenţă. În aceste condiţii, Institutul pentru Fizica Pământului a întocmit o listă a celor mai sigure locuri din Bucureşti şi a zonelor cu cele mai multe blocuri care s-ar putea prăbuşi în cazul unui seism.".....
parte din articol :
http://media.imopedia.ro/stiri-imob...ericuloase-zone-in-caz-de-cutremur-19452.html
: parte din articol :http://media.imopedia.ro/stiri-imob...ericuloase-zone-in-caz-de-cutremur-19452.html
" Bucureştiul are nevoie de 50 de ani şi un buget de sute de milioane de euro pentru a reabilita toate blocurile cu risc seismic. În ritmul în care se fac lucrările acum, acest plan pare mai degrabă utopie decât posibilitate. În ultimele două decenii, abia dacă au fost consolidate câteva zeci de blocuri. Și asta chiar dacă bani există, legile necesare există, iar locatarii nu opun niciun fel de rezistenţă. În aceste condiţii, Institutul pentru Fizica Pământului a întocmit o listă a celor mai sigure locuri din Bucureşti şi a zonelor cu cele mai multe blocuri care s-ar putea prăbuşi în cazul unui seism.".....
parte din articol :
http://media.imopedia.ro/stiri-imob...ericuloase-zone-in-caz-de-cutremur-19452.html
Angela74
New member
- Joined
- Jan 23, 2011
- Messages
- 1,207
- Reaction score
- 0
Eu as avea o intrebare pt specialisti.
Plecati de la premiza ca habar nu am de ceea ce scriu, dar incerc sa-mi dau seama de unele mecanisme.
Falia Gloria ,care pleaca din Azore si ajunge pana in Turcia ,care traverseaza toata Italia, este posibil sa se fi fracturat in mai multe puncte si sa dea un fel de efect domino, in Italia si alte zone ale Europei?
Plecati de la premiza ca habar nu am de ceea ce scriu, dar incerc sa-mi dau seama de unele mecanisme.
Falia Gloria ,care pleaca din Azore si ajunge pana in Turcia ,care traverseaza toata Italia, este posibil sa se fi fracturat in mai multe puncte si sa dea un fel de efect domino, in Italia si alte zone ale Europei?
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Nu raspunde intebarii tale dar cred ca te intereseaza fiind vorba de Italia .
Alarma seismologilor italieni: Cutremurele ar putea dura ani de zile.
Seismologii italieni au transmis un semnal de alarmă privind continuarea cutremurelor ani de zile, deoarece roca Apeninilor presează asupra Văii Padului, informează miercuri cotidianul La Repubblica.
La suprafaţă se află o câmpie moale, umplută cu sedimente ale Padului şi şlefuită de trecerea milenară a râului. Dar la câţiva kilometri adâncime se află una dintre structurile geologice cele mai complexe pe care le are Pământul. Un domino de falii care se separă şi se reunesc, o îmbinare de fragmente de rocă dură, care se suprapun şi îşi schimbă constant înclinaţia. Zona se află pe un 'front de război', la sudul căruia presează marea falie a Africii, la nord Europa opune rezistenţă iar la mijloc, ca într-un cleşte, se află Valea Padului, calmă la suprafaţă dar activă în adâncime.
Presiunea Africii asupra Europei merge pe direcţia nord-nord-est şi face ca roca Apeninilor să se încreţească de Valea Padului, ca atunci când împingi un covor de un perete.
'Falia merge de la est si vest de o manieră neregulată, subîmpărţită în mai multe fragmente mai mari şi foarte mici', explică Gianluca Valensise, director de cercetare la Institutul naţional de geofizică şi vulcanologie (Ingv). 'Ca într-un domino, ruptura unui fragment poate declanşa o tensiune în fragmentul învecinat. Va fi oare suficientă această tensiune pentru a declanşa o altă undă seismică şi când se va întâmpla acest lucru? Nu vom şti niciodată anticipat. Ceea ce putem spune este că un fenomen seismic pe o falie declanşează uneori pe falia vecină o numărătoare inversă, care poate dura zile, ani, probabil milenii. Mai devreme sau mai târziu însă, ceasul va ajunge la ora zero', a explicat expertul.
''Ora zero'' a Văii Padului a fost declanşată deja de două ori - la 20 şi 29 mai - cu doua serii de cutremure, care au depăşit în mod constant magnitudinea 5. Nu este deloc exlus ca un alt ceas să fi început să ticăie ca urmare a seismului de marţi.
'Există mai multe motive pentru care Valea Padului va rămâne activă', explică Carlo Doglioni, seismolog la Universitatea La Sapienza din Roma. 'Pe lângă cunoaşterea subsolului datorită profilelor seismice, unde este posibil să se recunoască principalele falii, este posibil cu ajutorul GPS-ului să se urmărească deplasarea terenului, atât la nordul cât şi la sudul liniei de falie. Ne-am dat seama de mai mult timp că între Bologna şi Padova în unele zone aveau loc deplasări într-un ritm mai lent iar în altele, într-un ritm mai rapid. Este un indiciu că se acumulează tensiuni. Această discrepanţă a fost înregistrată în zonele care au fost efectiv lovite de cutremur. Şi în Alpii veneţieni a fost observat ceva similar de-a lungul altor falii', a relevat seismologul.
Dacă extremitatea estică îi îngrijorează acum pe geologi, nici cea vestică nu-i lasă liniştiţi. 'Marele cutremur de la Ferrara din 1570 a descărcat o bună parte a energiei acumulate în subsol', explică Valensise. 'Ştim că este nevoie de aproximativ o mie de ani pentru ca tensiunea să se reîncarce. Chiar dacă la vremea aceea activitatea seismică a durat câţiva ani şi nu este exclus ca acest lucru să se întâmple şi astăzi, nu ne aşteptăm la alte episoade de violenţă majoră. În extremitatea vestică a faliei nu s-au înregistrat mari cutremure recent. Energia din acea parte este probabil încă intactă. Între 20 şi 29 mai epicentrele au mers efectiv spre vest'', a precizat el.
Valea Padului, conform geologilor, nu are potenţialitatea pentru un cutremur de magnitudine şi mai mare. 'Pe hărţile de risc seismic - explică Alberto Marcellini, director de cercetare la CNR şi profesor de seismologie la Universitatea de stat din Milano - această zonă este clasificată drept 'mediu-scăzută'. Probabil să datele sunt subestimate şi vor trebui actualizate, dar, spre deosebire de alte zone din Italia, în Valea Padului cutremurele foarte violente sunt extrem de improbabile''.
Chiar dacă hărţile de risc seismic nu au sesizat de data aceasta periculozitatea regiunii Padului, analizele geologice care au încercat să dezlege ghemul faliilor şi anticlinalelor nu au lipsit în trecut. Subsoluri atât de complexe pot ascunde hidrocarburi în faldurile anticlinalelor, iar grupul ENI a lucrat la ''ecografia' Văii, cu rezultatul unor hărţi utile şi astăzi.
'Deja din 20 mai am avertizat asupra posibilităţii unor unde seismice la fel de violente', spune Alessandro Amato, director de cercetare la Ingv. 'Cutremurele au fost localizate pe o axă de aproape 40 km lungime. Prea mult pentru o magnitudine de 5,9. Era indiciul că celelalte falii au fost probabil activate de prima undă de şoc. O evoluţie similară în domino s-a înregistrat în Umbria şi Marche, în 1997. Şi cutremurul de la Ferrara din 1570 a fost urmat de două cutremure mari în 1572 şi 1574. Paradoxal, este mult mai uşor să studiezi ciclurile seismice ale unei falii mature şi omogene precum cea din San Andreas decât cea apeninică'.
Cu o jumătate de mileniu în urmă activitatea seismică a durat mai mulţi ani şi din cauza structurii complexe a subsolului zonei. 'Mulţi cercetători au ignorat Valea Padului, considerând-o mai mult mai anostă decât un peisaj dolomitic', spune Valensise. 'Acum ne-am dat seama că este nevoie de noi studii', a concluzionat el.
http://epochtimes-romania.com/news/...utremurele-ar-putea-dura-ani-de-zile---155503
Alarma seismologilor italieni: Cutremurele ar putea dura ani de zile.
Seismologii italieni au transmis un semnal de alarmă privind continuarea cutremurelor ani de zile, deoarece roca Apeninilor presează asupra Văii Padului, informează miercuri cotidianul La Repubblica.
La suprafaţă se află o câmpie moale, umplută cu sedimente ale Padului şi şlefuită de trecerea milenară a râului. Dar la câţiva kilometri adâncime se află una dintre structurile geologice cele mai complexe pe care le are Pământul. Un domino de falii care se separă şi se reunesc, o îmbinare de fragmente de rocă dură, care se suprapun şi îşi schimbă constant înclinaţia. Zona se află pe un 'front de război', la sudul căruia presează marea falie a Africii, la nord Europa opune rezistenţă iar la mijloc, ca într-un cleşte, se află Valea Padului, calmă la suprafaţă dar activă în adâncime.
Presiunea Africii asupra Europei merge pe direcţia nord-nord-est şi face ca roca Apeninilor să se încreţească de Valea Padului, ca atunci când împingi un covor de un perete.
'Falia merge de la est si vest de o manieră neregulată, subîmpărţită în mai multe fragmente mai mari şi foarte mici', explică Gianluca Valensise, director de cercetare la Institutul naţional de geofizică şi vulcanologie (Ingv). 'Ca într-un domino, ruptura unui fragment poate declanşa o tensiune în fragmentul învecinat. Va fi oare suficientă această tensiune pentru a declanşa o altă undă seismică şi când se va întâmpla acest lucru? Nu vom şti niciodată anticipat. Ceea ce putem spune este că un fenomen seismic pe o falie declanşează uneori pe falia vecină o numărătoare inversă, care poate dura zile, ani, probabil milenii. Mai devreme sau mai târziu însă, ceasul va ajunge la ora zero', a explicat expertul.
''Ora zero'' a Văii Padului a fost declanşată deja de două ori - la 20 şi 29 mai - cu doua serii de cutremure, care au depăşit în mod constant magnitudinea 5. Nu este deloc exlus ca un alt ceas să fi început să ticăie ca urmare a seismului de marţi.
'Există mai multe motive pentru care Valea Padului va rămâne activă', explică Carlo Doglioni, seismolog la Universitatea La Sapienza din Roma. 'Pe lângă cunoaşterea subsolului datorită profilelor seismice, unde este posibil să se recunoască principalele falii, este posibil cu ajutorul GPS-ului să se urmărească deplasarea terenului, atât la nordul cât şi la sudul liniei de falie. Ne-am dat seama de mai mult timp că între Bologna şi Padova în unele zone aveau loc deplasări într-un ritm mai lent iar în altele, într-un ritm mai rapid. Este un indiciu că se acumulează tensiuni. Această discrepanţă a fost înregistrată în zonele care au fost efectiv lovite de cutremur. Şi în Alpii veneţieni a fost observat ceva similar de-a lungul altor falii', a relevat seismologul.
Dacă extremitatea estică îi îngrijorează acum pe geologi, nici cea vestică nu-i lasă liniştiţi. 'Marele cutremur de la Ferrara din 1570 a descărcat o bună parte a energiei acumulate în subsol', explică Valensise. 'Ştim că este nevoie de aproximativ o mie de ani pentru ca tensiunea să se reîncarce. Chiar dacă la vremea aceea activitatea seismică a durat câţiva ani şi nu este exclus ca acest lucru să se întâmple şi astăzi, nu ne aşteptăm la alte episoade de violenţă majoră. În extremitatea vestică a faliei nu s-au înregistrat mari cutremure recent. Energia din acea parte este probabil încă intactă. Între 20 şi 29 mai epicentrele au mers efectiv spre vest'', a precizat el.
Valea Padului, conform geologilor, nu are potenţialitatea pentru un cutremur de magnitudine şi mai mare. 'Pe hărţile de risc seismic - explică Alberto Marcellini, director de cercetare la CNR şi profesor de seismologie la Universitatea de stat din Milano - această zonă este clasificată drept 'mediu-scăzută'. Probabil să datele sunt subestimate şi vor trebui actualizate, dar, spre deosebire de alte zone din Italia, în Valea Padului cutremurele foarte violente sunt extrem de improbabile''.
Chiar dacă hărţile de risc seismic nu au sesizat de data aceasta periculozitatea regiunii Padului, analizele geologice care au încercat să dezlege ghemul faliilor şi anticlinalelor nu au lipsit în trecut. Subsoluri atât de complexe pot ascunde hidrocarburi în faldurile anticlinalelor, iar grupul ENI a lucrat la ''ecografia' Văii, cu rezultatul unor hărţi utile şi astăzi.
'Deja din 20 mai am avertizat asupra posibilităţii unor unde seismice la fel de violente', spune Alessandro Amato, director de cercetare la Ingv. 'Cutremurele au fost localizate pe o axă de aproape 40 km lungime. Prea mult pentru o magnitudine de 5,9. Era indiciul că celelalte falii au fost probabil activate de prima undă de şoc. O evoluţie similară în domino s-a înregistrat în Umbria şi Marche, în 1997. Şi cutremurul de la Ferrara din 1570 a fost urmat de două cutremure mari în 1572 şi 1574. Paradoxal, este mult mai uşor să studiezi ciclurile seismice ale unei falii mature şi omogene precum cea din San Andreas decât cea apeninică'.
Cu o jumătate de mileniu în urmă activitatea seismică a durat mai mulţi ani şi din cauza structurii complexe a subsolului zonei. 'Mulţi cercetători au ignorat Valea Padului, considerând-o mai mult mai anostă decât un peisaj dolomitic', spune Valensise. 'Acum ne-am dat seama că este nevoie de noi studii', a concluzionat el.
http://epochtimes-romania.com/news/...utremurele-ar-putea-dura-ani-de-zile---155503
GeoX
Administrator
- Joined
- Jan 21, 2010
- Messages
- 5,961
- Reaction score
- 0
Deci, a trecut si primavara, nici macar un cutremur de magnitudine 5-5,3 grade nu a dat Vrancea. Nici macar astea nu vin oricand, in orice conditii. Necum 6,9 grade, cum astepta lumea 
Ei, v-am zis eu ca Vrancea nu misca asa usor, nu misca dupa "telepreviziuni" rusesti sau de alta origine. E greu, e batrana, deh, are fortele limitate. Oricum, v-am tot spus ca Vrancea nu e ca Indonezia, Japonia sau Chile. Credeam ca e evident acest lucru. Vom vedea daca pana in 2014-2015 vine un cutremur de tip A, de foarte mare adancime (140-160 km), cu originea in zona celor din 1802,1868,1940 (care se repeta la 70-140 de ani, in medie): 1446,1516,1637,1701,1802,1868,1940. Daca nu vine in perioada asta, repet, pana in 2014-2015, un astfel de seism (nu neaparat catastrofal, poate fi si de marimea celor din 1637,1701,1868, adica de 6,6-7,0 MGR), atunci nu va mai putea veni decat dupa anul 2040 sau chiar in 2080. Asa ca degeaba il injura unii pe domnul Marmureanu, dansul stie aceste lucruri dar cui sa le spuna ? Unor ziaristi obraznici si nerusinati, care dupa ce ca incurca magnitudinea cu intensitatea (fiind prosti sau beti, probabil), dau lectii de morala. Si mie mi s-ar sictiri in locul dansului, cand vad atata tampenie la ziaristi.
Deci iata unul dintre factorii pe care se bazeaza dansul cand spune ce spune. Sigur, sunt mai multe tipuri de cutremure, pot veni seisme de tip 1977,1986, 1990, in succesiuni de forma 1977-1986-1990, 1908-1912, 1893-1894,1829-1838,1790-1793,1738-1740,1679-1681,1590-1605-1620,1543-1545,1471-1473, etc. Astfel de succesiuni ("haite" de cutremure) sunt balansuri simple sau duble intre seisme de adancime medie, 110-140 km din Muntii Buzaului, capatul de sud-vest al Vrancei, si seisme mai putin adanci 80-110 km din nord-estul Vrancei. Tensiunile eliberate intr-un capat la 110-140 km (Muntii Buzaului) se transfera in interval de 3-9 ani la adancimi mai mici 90 km la celalalt capat (nord-estul Vrancei), sau/si invers: am avut balans dublu in 1977-1986-1990.
Asteptam sa vedem ce e in perioada de pana in 2014-2015. Daca nu vine acel seism foarte adanc de la capatul nordic (de exemplu ca in 1868), atunci dupa anul 2016, spre 2020, va veni ceva din Muntii Buzaului. Cheia ritmicitatii seismelor vrancene este data de cutremurele foarte adanci de la marginea nordica a Vrancei (1446,1516,1637,1701,1802,1868,1940,????). Ele "dicteaza" comportamentul Vrancei pentru mai multe decenii. Adancimea lor este de la 140 la 165 km.
Ei, v-am zis eu ca Vrancea nu misca asa usor, nu misca dupa "telepreviziuni" rusesti sau de alta origine. E greu, e batrana, deh, are fortele limitate. Oricum, v-am tot spus ca Vrancea nu e ca Indonezia, Japonia sau Chile. Credeam ca e evident acest lucru. Vom vedea daca pana in 2014-2015 vine un cutremur de tip A, de foarte mare adancime (140-160 km), cu originea in zona celor din 1802,1868,1940 (care se repeta la 70-140 de ani, in medie): 1446,1516,1637,1701,1802,1868,1940. Daca nu vine in perioada asta, repet, pana in 2014-2015, un astfel de seism (nu neaparat catastrofal, poate fi si de marimea celor din 1637,1701,1868, adica de 6,6-7,0 MGR), atunci nu va mai putea veni decat dupa anul 2040 sau chiar in 2080. Asa ca degeaba il injura unii pe domnul Marmureanu, dansul stie aceste lucruri dar cui sa le spuna ? Unor ziaristi obraznici si nerusinati, care dupa ce ca incurca magnitudinea cu intensitatea (fiind prosti sau beti, probabil), dau lectii de morala. Si mie mi s-ar sictiri in locul dansului, cand vad atata tampenie la ziaristi.Deci iata unul dintre factorii pe care se bazeaza dansul cand spune ce spune. Sigur, sunt mai multe tipuri de cutremure, pot veni seisme de tip 1977,1986, 1990, in succesiuni de forma 1977-1986-1990, 1908-1912, 1893-1894,1829-1838,1790-1793,1738-1740,1679-1681,1590-1605-1620,1543-1545,1471-1473, etc. Astfel de succesiuni ("haite" de cutremure) sunt balansuri simple sau duble intre seisme de adancime medie, 110-140 km din Muntii Buzaului, capatul de sud-vest al Vrancei, si seisme mai putin adanci 80-110 km din nord-estul Vrancei. Tensiunile eliberate intr-un capat la 110-140 km (Muntii Buzaului) se transfera in interval de 3-9 ani la adancimi mai mici 90 km la celalalt capat (nord-estul Vrancei), sau/si invers: am avut balans dublu in 1977-1986-1990.
Asteptam sa vedem ce e in perioada de pana in 2014-2015. Daca nu vine acel seism foarte adanc de la capatul nordic (de exemplu ca in 1868), atunci dupa anul 2016, spre 2020, va veni ceva din Muntii Buzaului. Cheia ritmicitatii seismelor vrancene este data de cutremurele foarte adanci de la marginea nordica a Vrancei (1446,1516,1637,1701,1802,1868,1940,????). Ele "dicteaza" comportamentul Vrancei pentru mai multe decenii. Adancimea lor este de la 140 la 165 km.
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Intrebari si raspunsuri care mi-au placut din acest articol dar nu sunt singurele interesante, scuze, le-am lasat in forma lor originala pt a nu gafa cumva cu engleza mea defectuoasa
Intrebare pe care a pus-o Angela
Reston, VA: Is it possible that the earthquakes are a chain reaction. Are the earthquakes shifting other tectonic plates and causes more earthquakes?
Miss Leniart's class, Hunters Woods Elementary
Dr. Michael Blanpied: Hello Hunters Woods!
Yes, a big earthquake does cause more earthquakes, at least in the same area. We call those "aftershocks" and there can be a lot of them, some of them large. There have been over 200 aftershocks of the Chile earthquake, above magnitude 5, and thousands of smaller ones.
It's harder to say whether a big earthquake affects the plates at larger distances. For example, we don't know whether there's a link between earthquakes in South America and ones in Japan or Taiwan. This is an area of active science research.
O alta intrebare pertinenta:
Chappaqua, NY: What aspect of earthquake prediction can best be made given the tools at hand? Locale, strength, timing, etc.
Dr. Michael Blanpied: We can do a good job of predicting WHERE earthquakes will occur, how BIG they might be, and what EFFECTS they will likely have. In some cases we can do a good job of estimating the RATE at which they occur, averaged over long times (centuries, say). However, thus far the earth has not shown us any means by which to tell that an earthquake is about to occur, or that a fault is ready to snap. Therefore, we are not able to predict the TIME of an impending earthquake in a useful way.
Asta-i referitoare la activitatea solara si cutremure:
Platteville, Colorado: I'm curious as to weather the polar ice cap melt has increased pressure o the earth's plates? Aslo, could the melt cause a change in certain gases and bacteria within the earth enough to cause an increase in seismic activity? Lastly, wondering if an increase in geomagnetic storms could have an effect on the movement of the earth's plates?
Dr. Michael Blanpied: Some researchers are exploring the idea that melting ice and sea-level rise is changing the weight bearing down on faults, such that they might be more prone to making earthquakes. So far as I have seen this is in the realm of research, and an effect has not been solidly demonstrated. The effects of melting glaciers on volcanoes is also being studied. I am not aware of any way in which geomagnetic storms could affect earthquakes, and they would certainly have no effect on plate movements, as those are driven by slow motions in the earth's deep mantle.
Intrebare pe care a pus-o Angela
Reston, VA: Is it possible that the earthquakes are a chain reaction. Are the earthquakes shifting other tectonic plates and causes more earthquakes?
Miss Leniart's class, Hunters Woods Elementary
Dr. Michael Blanpied: Hello Hunters Woods!
Yes, a big earthquake does cause more earthquakes, at least in the same area. We call those "aftershocks" and there can be a lot of them, some of them large. There have been over 200 aftershocks of the Chile earthquake, above magnitude 5, and thousands of smaller ones.
It's harder to say whether a big earthquake affects the plates at larger distances. For example, we don't know whether there's a link between earthquakes in South America and ones in Japan or Taiwan. This is an area of active science research.
O alta intrebare pertinenta:
Chappaqua, NY: What aspect of earthquake prediction can best be made given the tools at hand? Locale, strength, timing, etc.
Dr. Michael Blanpied: We can do a good job of predicting WHERE earthquakes will occur, how BIG they might be, and what EFFECTS they will likely have. In some cases we can do a good job of estimating the RATE at which they occur, averaged over long times (centuries, say). However, thus far the earth has not shown us any means by which to tell that an earthquake is about to occur, or that a fault is ready to snap. Therefore, we are not able to predict the TIME of an impending earthquake in a useful way.
Asta-i referitoare la activitatea solara si cutremure
: Platteville, Colorado: I'm curious as to weather the polar ice cap melt has increased pressure o the earth's plates? Aslo, could the melt cause a change in certain gases and bacteria within the earth enough to cause an increase in seismic activity? Lastly, wondering if an increase in geomagnetic storms could have an effect on the movement of the earth's plates?
Dr. Michael Blanpied: Some researchers are exploring the idea that melting ice and sea-level rise is changing the weight bearing down on faults, such that they might be more prone to making earthquakes. So far as I have seen this is in the realm of research, and an effect has not been solidly demonstrated. The effects of melting glaciers on volcanoes is also being studied. I am not aware of any way in which geomagnetic storms could affect earthquakes, and they would certainly have no effect on plate movements, as those are driven by slow motions in the earth's deep mantle.
anuk said:
Dr. Michael Blanpied este un geofizician, cercetator la USGS in domeniul hazardului seismic si a metodelor predictive, care printre altele se ocupa si de intocmirea hartilor de risc seismic. Geofizica este o stiinta complexa care cuprinde de la cunostinte aprofundate de statistica matematica necesare pentru analiza riscului seismic pana la cunostinte temeinice in domeniul undelor elastice (uneori propagarea undelor elastice poate fi mai complexa decat anumite elemente de propagare a undelor electromagnetice, vezi ecuatiile de transformare a undelor elastice - ecuatiile lui Knott din seismologie si alte domenii conexe - si ecuatiile lui Fresnel din optica), de la cunostiinte temeinice de geologie la cunostinte aprofundate de studiul materialelor, de la cunostinte de fizica nucleara necesare in datarea arheologica sau in datarea geologica prin metode radiologice (metoda 14C folosita in special in arheologie cu datari de pana spre 60.000 de ani, metoda potasiu/argon folosita pentru intervale de mai mari de 100.000 de ani, dar mai sunt si altele cum ar fi rubidiu/strontiu sau metoda plumbului cu variantele 235U/207Pb si 238U/206Pb) sau in studiile de paleoclimatologie (vezi si stadiile izotopice marine sau foarte interesantele diagrame stratigrafice bazate pe studiul izotopului 18O) pana metode de prospectiuni geologice (metode seismice de reflexie sau mai complexele metode de refractie, metode de gravimetrie, metode ale curentilor si campurilor telurice bazate pe masurarera campului electric si a rezistivitatii, metode magnetometrice bazate pe masurarea cu magnetometre speciale a campului magnetic pana la nivel de nano-tesla).
Chiar structura interna a Pamantului a fost studiata pe baza determinarii vitezelor de propagare a undelor seismice, o adevarata microscopie acustica la scara planetara. Deasemenea transformarile de faza sunt destul de bine cunoscute. Se cunoate discontinuitatea Moho (Mohorovicic) dintre crusta si manta, unde apare acel fenomen mai ciudat in care undele care se propaga prin partea superioara a mantei sosesc mai repede decat cele care se propaga prin crusta. Astenosfera este o zona cu viteze seismice mici, deoarece materia este partial topita (se spune ca ar fi foarte putin topita). Astfel apar curentii astenosferici care dirijeaza miscarile placilor tectonice - materia este plastica, curge (desigur in faza solida, pentru ca altfel nu s-ar putea propaga undele transfersale, de forfecare). Pe la 200 de km adancime, sub litosfera continentala apare discontinuitatea Lehmann - vitezele de propagare incep sa creasca (dupa Inge Lehmann care a descoperit nucleul interior, solid). Toate discontinuitatile acestea sunt bine studiate (discontinuitatea de 20 de grade, discontinuitatea de la 670 de km intre manta superioara si cea inferioara, discontinuitatea Repetti, discontinuitatea Gutenberg - nucleu exterior/manta pe la 2900 de km, stratul D'' deasupra nucleului lichid, discontinuitatea Lehmann dintre nucleul lichid si cel solid pe la 5150 de km.
In manta superioara si inceputul mantei inferioare lucrurile arata cam asa (foarte interesant) - pe baza studiului variatiei vitezelor de propagare a undelor seismice.
Aici intervin cunostinte speciale de termodinamica si studiul materialelor in deslusirea transformarior de faza. Spre exemplu pe la 670 de km - intre manta superioara si cea inferioara -are loc transformarea spinelului in wustit si perovskit.
Revenind la hartile de risc seismic sa vedem cum a evoluat (s-a imbunatatit pe masura acumularii datelor seismice si studiilor geofizice) macrozonarea intensitatii seismice la noi in tara (prezentata de INCERC)
Despre Dr. Michael Blanpied ce pot sa spun, am citit interviul, intrebarile mi s-au parut destul de simplute iar raspunsurile cam pe masura.
Fenomenele seismice sunt extrem de complexe, dupa cum se poate vedea si din ce se intampla acum in Italia. Niste cutremure - catalogate banale pana nu de mult, venite intr-o zona considerata slab seismica, sedimentara - de magnitudine usor peste 5 pana la maxim 6, dar repetate ca la un bombardament pot crea multe neplaceri. Deoarece se produc foarte aproape de suprafata, intensitatea epicentrala poate ajunge pana la 7, uneori chiar pana la 8 grade (este drept pentru zone extrem de limitate) si avand in vedere ca regiunea este istorica si foarte dens populata pot aparea probleme la cladirile vechi sau la cele construite fara respectarea unor standarde seismice adecvate.
Altfel exista exemple care sa arate ca anumite cutremure puternice pot influenta zone seismice chiar destul de indepartate. Dupa cutremurul - istoric - de la Lisabona (produs undeva in Atlantic la ~200 de km sud-vest de capul Sf. Vincent, undeva la vest de Gibraltar) din 1755 apare cutremurul de pe malul opus al Atlanticului, Cape Ann earthquake,(produs la aproximativ 40 de km est de capul Ann, in Atlantic) considerat cel mai puternic din Massachusetts, la doar 17 zile.
GeoX
Administrator
- Joined
- Jan 21, 2010
- Messages
- 5,961
- Reaction score
- 0
Toate astea arata ca predictia seismica nu e un subiect rezolvat, asa cum (prea usor) cred unii. E treaba lor sa creada ce doresc, dar seismele nu respecta reguli standard. De exemplu, aberatia aia cum sa marile seisme pe plan mondial vin la 188 zile. E o mare prostie, evidenta pentru orice om rational. Eu pot intelege dorinta blogger-ului loverboy, care a lansat aberatia asta, sa isi faca trafic, dar e evident ca nu e adevarat ca seismele majore se repeta la 188 zile. Statistica lui loverboy-ul ala nu tine cont de o multime de cutremure. Ce facem cu Haiti 12 ianuarie 2010 ?? Il scoatem din lista pentru ca nu ii iese socoteala lui loverboy, desi au murit 220.000 de oameni, iar magnitudinea moment Mw a atins 7,1 grade ?? Ce usor se trag concluzii pripite, doar pe baza unor emanatii publicate pe blog-uri obscure...
Sigur, lumea vrea sa creada in minuni. Din pacate, la o analiza mai atenta, minunile astea se dovedesc superficialitati crase !
Sigur, lumea vrea sa creada in minuni. Din pacate, la o analiza mai atenta, minunile astea se dovedesc superficialitati crase !
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Cutremurele de suprafaţă din Italia nu au nicio legătură cu cele de mare adâncime din zona Vrancei, acestea fiind independente unele faţă de celelalte, a declarat, recent, directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu. Afirmaţia a fost făcută după o serie de "coincidenţe" telurice: multe dintre cutremurele puternice din Italia au fost urmate, la aproape 24 de ore, de seisme în Bulgaria, iar după alte câteva ore, de cutremure pe teritoriul României.
http://www.evz.ro
http://www.evz.ro
GeoX
Administrator
- Joined
- Jan 21, 2010
- Messages
- 5,961
- Reaction score
- 0
N-are voie pamantul asta sa se cutremure, ca si sar diversi indivizi bagatori in seama, care, fara a avea un minim de pregatire in geologie, fizica generala, fizica pamantului, seismologie, mecanica, unde elastice etc., cotcodacesc in nestire prostii, doar pentru a fi interesanti. Fiintele acestea nu au avut macar o contributie stiintifica la dezvoltarea domeniului, nu s-au intalnit macar cu un seismolog, sa discute si sa incerce sa inteleaga (daca sunt in stare) niste lucruri elementare, si trag concluzii pripite...
GeoX
Administrator
- Joined
- Jan 21, 2010
- Messages
- 5,961
- Reaction score
- 0
Cutremurul din Marea Marmara, oricum relativ mic,nu are nici o legatura cu Vrancea. Asa ca nu e cazul sa fie disperare. Oricum, in pofida asteptarilor, nu a venit nimic in Vrancea. V-am zis, teoretic ar trebui sa fim, in intervalul 2012-2015, in interval optim pentru seism de 6,6-6,8 grade la 145-160 km adancime, epicentru la nord de Vrancioaia. Dar, se poate totusi ca zona aia sa mai ramana inactiva inca 35-40 de ani. Asta e situatia. Vom vedea insa daca dupa anul 2016 va putea sa se produca un cutremur de 6,75-7,00 grade in Muntii Buzaului, in zona seismului din 1986. Un astfel de cutremur ar putea veni cam la 35 de ani (plus/minus cativa ani) fata de 1986...
Iata, asadar, ca de fapt, in ciuda disperarii unora, seismele vrancene nu se prea grabesc sa vina cu una-cu doua. Vrancea nu e Japonia sau Indonezia, ne mai lasa ceva timp...
Si atunci...bai acestia responsabili cu consolidarile si pregatirea/educarea populatiei...puneti ba osul la treaba, ca natura a fost, si este inca, destul de generoasa cu noi romanasii. Desi, fie vorba intre noi, poporul roman nu prea merita o astfel de generozitate. E un popor mult prea fraier, credul, pacalibil si ignorant ca sa merite lucruri bune. Romanii merita sa primeasca in continuare doar tepe de tot felul, financiare, politice si de alta natura...
Iata, asadar, ca de fapt, in ciuda disperarii unora, seismele vrancene nu se prea grabesc sa vina cu una-cu doua. Vrancea nu e Japonia sau Indonezia, ne mai lasa ceva timp...
Si atunci...bai acestia responsabili cu consolidarile si pregatirea/educarea populatiei...puneti ba osul la treaba, ca natura a fost, si este inca, destul de generoasa cu noi romanasii. Desi, fie vorba intre noi, poporul roman nu prea merita o astfel de generozitate. E un popor mult prea fraier, credul, pacalibil si ignorant ca sa merite lucruri bune. Romanii merita sa primeasca in continuare doar tepe de tot felul, financiare, politice si de alta natura...