• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Cuvinte........pentru suflet

BUCURIA si TRISTETEA

„Bucuria este tristetea fara masca
Si insasi fantana din care a tasnit rasul vostru, a fost adesea plina de lacrimi.
Si cum ar putea sa fie altfel?
Cu cat mai adanc va sapa-n fiinta tristetea, cu atat mai multa bucurie veti cuprinde in voi.
Cupa in care va asteapta vinul, nu este, oare, aceeasi pe care focul a ars-o in cuptorul olarului?
Iar alauta care va alina sufletul, nu este acelasi lemn, mai inainte, chinuit de cutit?
Cand sunteti veseli, scrutati-va adancul inimii si veti afla ca ceea ce va umple de bucurie nu-i altceva decat ceea ce si tristetea v-a daruit.
Cand sunteti tristi, iarasi scrutati-va inima si veti vedea ca, intr-adevar, lacrimile vin de la ceea ce, candva, desfatarea voastra fusese.
Unii dintre voi spun: „Bucuria este mai mare decat tristetea”, iar altii zic: „Nu, tristetea este mai mare decat bucuria”.
Ci, iata, eu va incredintez ca ele sunt de nedespartit.
Impreuna sosesc in casa voastra si, cand una se aseaza cu voi la masa, nu uitati, cealalta in patul vostru s-a si culcat.
Intr-adevar, sunteti in cumpana, asemenea unei balante, intre bucuriile si tristetile voastre.
Numai cand sunteti goliti de voi insiva, talerele sunt nemiscate si in echilibru.
Cand, insa, paznicul comorii va va ridica spre a-si cantari aurul si argintul, va trebui ca bucuria si tristetea voastra sa se ridice ori sa scoboare”.

Profetul, Kahlil Gibran, Editura Mix
 
Din intelepciunea Razboinicului Luminii

In clipa in care incepe sa umble, un razboinic al luminii recunoaste Drumul.
Fiecare piatra, fiecare cotitura ii spune bun-venit. El se identifica cu muntii si raurile, vede ceva din sufletul lui in plante, in animale si in pasarile campului.
Atunci, acceptand ajutorul lui Dumnezeu si Semnele Domnului, isi lasa Legenda Personala sa-l calauzeasca spre sarcinile pe care i le rezerva viata.
In unele nopti nu are unde sa doarma, in altele sufera de insomnie. “Asta este”, gandeste razboinicul. “Eu insumi am ales sa merg pe-aici.” In fraza asta ii sta toata puterea: el insusi alege calea pe unde merge acum si nu are de ce sa se planga.
De-acum inainte – si vreme de cateva sute de ani – Universul are sa-i ajute pe razboinicii luminii si sa-i boicoteze pe superstitiosi.
Energia Pamantului trebuie reinnoita.
Ideile noi au nevoie de spatiu.
Corpul si sufletul au nevoie de noi provocari.
Viitorul a devenit prezent si toate visele – cu exceptia acelora care includ prejudecati-vor avea sanse de a se manifesta.
Ceea ce a fost important va ramane; ceea ce a fost inutil va disparea. Razboinicului nu-i revine misiunea de a judeca visele aproapelui si el nu-si pierde vremea criticand hotararile celuilalt.
Ca sa aiba incredere in propriul sau drum, nu trebuie sa demonstreze ca drumul celuilalt este gresit.

 
DESPRE A DARUI DIN INIMA

„Nu dati decat putin, cand dati din ce-i al vostru. Numai dand din voi insiva, dati cu adevarat.
Pentru ca, spuneti-mi, ce-s averile voastre decat niste lucruri pe care le pastrati cu strasnicie, crezand ca maine veti avea nevoie de ele?
Iar maine, ce-i va aduce ziua de maine cainelui prevazator foarte, ascunzand oasele in nisipul miscator, in timp ce-i urmeaza pe pelerini catre orasul sfant?
Si ce este frica de saracie, daca nu saracia insasi?
Iar groaza de sete, in preajma fantanilor pline, nu-i oare setea cea mai nestinsa?
Sunt unii care dau putin din belsugul pe care il au si aceasta pentru a li se recunoaste darnicia, insa acea dorinta ascunsa umileste darul facut.
Sunt, apoi, altii care, putin avand, dau totul.
Acestia cred in viata si in marinimia vietii, iar sacul lor niciodata nu-i gol.
Ei sunt cei ce dau cu bucurie, iar bucuria le este rasplata cea mare.
Dar sunt si din cei ce dau cu durere si doar durerea ramane botezul acestora.
In sfarsit, sunt cei ce dau fara a simti nici durere, nici bucurie, necunoscandu-si virtutile.
Ei sunt asemenea mirtului din vale, care isi raspandeste parfumul in spatiu.
Prin mainile unor asemenea fapturi vorbeste Dumnezeu si dindaratul ochilor acestora El surade Pamantului.
E bine sa dai cand ti se cere, dar si mai bine fara sa ti se ceara, din intelegere.
Iar pentru cei dornici sa dea, a-i cauta pe necajiti este o bucurie mai mare decat darul insusi.
Fiindca, se afla, oare, vreun lucru pe care sa ti-l refuzi?
O, desigur, tot ceea ce iti apartine va fi daruit intr-o zi,
Deci, da acum, in anotimpul darniciei tale, iar nu in cel al mostenitorilor tai.
Deseori spuneti: „Am sa dau, dar numai acelora care merita.”
Pomii din livezile voastre nu spun, insa, astfel si nici turmele din imasuri.
Ele dau ca sa poata trai, fiindca a pastra inseamna a pieri.
Desigur, cel care-si merita zilele si noptile, merita totul si din partea voastra.
Iar cel care a meritat sa bea din oceanul vietii, are tot dreptul sa-si umple cupa si din micul vostru parau.
Exista oare merit mai mare decat acel ce sta in curajul si increderea de a primi milostenie?
Si cine va credeti voi, pentru ca oamenii sa-si sfasaie pieptul si sa lepede orgoliul, ca sa le puteti vedea meritele si mandria terfelita?
Luati aminte, ca mai intai voi sa meritati a fi daruitorul si instrumentul darniciei,
Pentru ca, intr-adevar, viata e cea care da viata, in timp ce voi, care va socotiti binefacatori, nu sunteti decat martorii acesteia.
Iar voi care primiti – si cu totii primiti! – nu va luati povara vreunei recunostinte spre a nu va pune de bunavoie un jug voua si celor ce daruie.
Inaltati-va, mai degraba cu cel care da, primindu-i darurile ca pe niste aripi,
Fiindca, a tine prea mult seama de datoriile voastre, inseamna a va indoi de generozitatea daruitorului, care are pamantul marinimos drept mama si a carui tata insusi Creatorul este.”

extras din Profetul, Kahlil Gibran, Editura Mix
 
REGULI PT A FI OM.

1. Vei primi un trup. Poate să îţi placă sau îl poți detesta, însă va fi al tău pentru întreaga călătorie pe care o faci pe Pamânt de această dată. Cum îl tratezi depinde numai de tine.

2. În fiecare zi vei primi o lecţie pentru că eşti înscris la cursul full time numit VIAŢĂ. Poate să îţi placă lecţia sau să o consideri irelevantă ori prostească, dar în fiecare zi o lecţie va apărea într-o formă oarecare. Ai zilnic ocazia să înveţi din aceste lecţii. Ele se vor repeta regulat, până când experiența necesară ție, va fi pe deplin asimilată.

3. Nu există greşeli; există numai lecţii. Creşterea este un proces de încercare şi eroare - se numeşte experimentare. Experimentele eşuate sunt la fel de mult parte din proces ca şi cele care la un moment dat reuşesc.

4. Deseori o lecţie învăţată va apărea din nou ca recapitulare. Ea poate fi deghizată faţă de forma originală în care a fost învăţată tocmai pentru a te testa dacă ai învăţat bine.

5. Învăţarea lecţiilor nu se termină. Nu există nici o parte a vieţii care să nu conţină lecţii. Dacă mai trăieşti înseamnă că mai ai lecţii de învăţat. Câinii bătrâni poate că nu mai învaţă trucuri noi, dar oamenii bătrâni cu siguranţă mai pot învăţa lucruri noi.

6. Nu există un loc mai bun decât AICI. Când noţiunea ta despre ACOLO a devenit un AICI vei obţine imediat un alt ACOLO care, din nou, va arăta mai bine decât AICI.

7. Ceilalţi nu sunt decât nişte oglinzi pentru tine. Nu poţi să iubeşti sau să urăşti ceva la o altă persoană fără ca acel aspect să fie o parte din tine pe care o iubeşti sau o urăşti. Din nou iată o ocazie să mai înveţi încă o lecţie.

8. Ce faci cu viaţa ta este pe deplin decizia ta. Ai toate uneltele şi resursele să o modelezi aşa cum vrei. Alegerea este a ta. Alegerea este o recapitulare a lecţiilor pe care le-ai primit zilnic.

9. Ai deja toate răspunsurile. Răspunsurile la toate întrebările vieţii sunt deja în tine, tot ceea ce trebuie să faci este să te uiţi înăuntru, să asculţi şi să ai încredere. A te ruga înseamnă să ceri răspunsuri, a medita înseamnă să le asculţi.

Cel mai probabil vei uita toate aceste regului. Nu te descuraja!

Viata va avea grija sa ti le reaminteasca de fiecare data !


dupa Cherie Carter-Scott
 
Nu stiu daca e adevarata intamplarea povestita. Dar... Merita citita!...

DESPRE CREDINTA - Dumnezeu nu ma dezamageste!
O fetita de 5 ani, maestra in credinta

La colegiul "Nuestra Senora del Pilar", din Chapinero, Bogota, in timpul unui curs al Escuela de Padres de Familia, avand ca subiect "Credinta," in al doilea semestru din 2001, unul dintre particpanti a luat cuvantul si a spus:

- Azi dau marturie personal despre un lucru pe care nici eu insumi l-as fi crezut vreodata.

La auzul acestor cuvinte, toti au facut liniste; il cunosteau foarte bine pe cel care vorbea pentru ca nu era foarte implicat in problemele religioase.

- In mine s-a intamplat un lucru extraordinar. Aveam cancer in ultima faza si, desi sunt medic, nu-mi venea sa cred, in ciuda durerii de cap continue. Am fost la mai multe clinici, unde mi-au facut radiografii, si toate indicau acelasi rezultat. Desi nu vroiam sa recunosc, existau probele: cancer in ultima faza in propriul meu craniu!

In sala de conferinte era o liniste absoluta.

- Intr-o noapte am inceput sa plang impreuna cu sotia mea, deoarece trebuia sa infrunt acea fatala realitate. Ea nu stia ce sa-mi spuna, doar ma imbratisa. Dar dupa usa se afla fiica mea de numai 5 ani, eleva la Colegio del Pilar, care ne gazduieste azi. In liniste, ea a venit si ne-a imbratisat pe amandoi si prin prudenta sa a aratat intelegere. A intrebat:

- Tati, ce ti-a spus doctorul?

- Nimic grav, am raspuns, preocupat sa imi ascund lacrimile.

- Dar tu esti medic. Analizele si durerea ta de cap zilnica... ce-ti spun? Avea un ton patetic si demn de oamenii in varsta.

- Da, sunt un pic bolnav...

Fetita m-a imbratisat cu multa blandete pana m-a facut sa plang in bratele ei. Mi-a spus suav: "Linisteste-te, tati" in timp ce imi mangaia zona parietala a capului, unde aveam acele dureri atroce.

In acea noapte, m-am lasat ghidat de ea. M-a luat de mana, m-a dus in pat, s-a asezat pe margine, m-a sprijinit, si ca o persoana adulta, mi-a zis:

- Dumnezeu nu ma dezamageste!

M-a facut sa pun capul pe picioarele ei, si-a asezat mainile pe partea capului care ma durea, si cu o incredere si o credinta nemaiintalnite, a spus:

- Mami, hai sa ne rugam pt sanatatea taticului meu. Eu stiu o rugaciune.

Si cu mainile puse pe capul meu, si-a inchis ochii si a afirmat din nou, cu o enfaza nemaipomenita:

- Dumnezeu nu ma dezamageste! – si a adaugat . – Mamico, sa ne rugam!

Inchizandu-si ochisorii, s-a rugat lent rugaciunea de la Virgen Pilar, pe care a invatat-o la Colegiu, cu o devotiune atat de profunda incat eu insumi eram induiosat. Fara sa stiu cum, simteam ceva ciudat in creierul meu. Intr-adevar, imi reveneam in poala micului meu inger care se ruga cu atata incredere. A terminat rugaciunea catre Fecioara si a adaugat cererii:

- Tu, Dumnezeul meu, nu ma poti dezamagi. Taticul meu trebuie sa ramana sanatos. Tu nu ma dezamagesti! Nu-mi poti lua taticul, tu nu ma dezamagesti! Mami si cu mine nu putem ramane singure...

Sentimentul meu se transforma intr-un respect imens pt o persoana care imi dadea atatea dovezi de maturitate si incredere in acela pe care eu il dadeam la o parte... Micul meu ingeras imi dadea lectii profunde de Credinta...

Adevarul este ca au inceput sa-mi treaca durerile puternice de cap si, la insistentele sotiei mele, am fost la ultima clinica unde imi facusera radiografiile. Au facut una si nu a mai iesit nimic, alta, si nimic. Au chemat persoana care imi facuse ultimele radiografii si era aceeasi care se afla acolo la Raze X. Au optat pentru un nou set de radiografii si nu au gasit nimic! Nu puteam sa cred ca acel cancer in ultima faza plecase din creierul meu asa, ca si cand...

M-am dus si la celelalte clinici unde mi-am facut mai multe radiografii deoarece, ca medic, nu vroiam sa accept ca ma aflam in acel stadiu. Si ce surpriza mare! La nici una dintre clinici nu au aparut urme ale acelui rau teribil!

- Intelegeti, dragi capi de familie, de ce m-am intors la Dumnezeu si ca micuta mea de numai 5 ani a fost maestra mea in ceea ce priveste Credinta?

Cand si-a terminat marturisirea, toti plangeam... in liniste.

- Sora Aracely Barajas, Rector -

Sursa: Humberto Agudelo, "Vitamine zilnice pentru suflet"
 
Inima ta si inima mea/ sunt doua stanci inflorite/ care impreuna curcubeul.//
Inima mea si a ta/ sunt doua lumi in flacari/ care impreuna Calea lactee.//
Inima ta si a mea/ sunt doua valuri ce zamislesc/ privirea nemuririi.

JUAN RAMON JIMENEZ
 
Frumusetea nu vine de la un corp frumos, ci de la actiuni frumoase.
TALES DIN MILET
 
Vorba lui Socrate
- fabula -


Socrate casă – odată vrând să-şi facă,
Toţi îi găseau cusururi fel de fel,
Ba unu că-năuntru-i prea săracă
Şi nu e demnă de un om ca el.
Ba altuia faţada nu-i plăcea,
Şi mai ales cârteau toţi din pricină
Că încăperile-s din cale-afară mici.



Ce casă-i asta? Abia te-nvârţi în ea!
„Dea cerul, zise el, să fie plină
Aşa cum e, de-adevăraţi amici!”



Şi-avea Socrate dreptate când spunea
Că pentru-aceştia casa e prea mare
Că ţi-e prieten, jură fiecare -
Dar cine se încrede e nebun.
Căci, oricât de obişnuit îţi pare,
Nimic mai rar ca un prieten bun.


http://www.povesticutalc.ro/fabule-Vorba-lui-Socrate.html
 
Naufragiatul

Singurul supravietuitor al unui naufragiu a ajuns pe plaja unei insule foarte mici si nelocuite. S-a rugat incontinuu la Dumnezeu rugand sa fie salvat. In fiecare zi scruta orizontul cautand ajutorul, care parea ca nu mai vine. Obosit, a hotarat ca in final sa-si construiasca o casa de lemn pentru a se adaposti si pentru a depozita putinele sale lucruri.
Intr-o zi, dupa ce a cercetat insula cautand ceva de mancare, s-a intors acasa si a gasit casuta in flacari, cu un fum gros care urca pana la cer. Ce era mai rau se intamplase. Pierduse totul. A ramas mut de tristete si furie. "Doamne, cum ai putut sa-mi faci una ca asta?", se plangea cu furie.
Dar a doua zi, dis de dimineata, a fost trezit de sunetul unui vapor care se apropia de insula. Venise sa-l salveze.
"De unde ati stiut ca sunt aici?", i-a intrebat obosit omul pe salvatorii sai.
"Am vazut semnalul de fum...", au raspuns marinarii.

Este usor sa deznadajduiesti cand lucrurile merg prost, dar nu trebuie sa ne dam batuti, pentru ca Dumnezeu lucreaza in vietile noastre, chiar si in mijlocul durerii, incertitudinii si suferintei. Nimic nu este intamplator...o lectie care ar trebui in sfarsit invatata.

H. Agudelo
 
Dragostea e de foc; peste tot unde se afla, ea se face cunoscuta.
Dragostea ii face pe toti egali.
Dragostea este boala fara leac.
 
Dragostea e ca o planta agatatoare care se usuca si moare daca nu are nimic de imbratisat.
 
Exista trei feluri de iubiri firesti fata de parinti:cea mai inalta este de a-i ajuta,a doua de a nu-i supara,si ultima de a-i suporta.
 
Nu uita niciodata ca oricine te iubeste cere de la tine o iluzie de ideal!
Da-o, ori nu te lasa iubit.
 
Faceti-o acum

Daca am descoperi ca ne-au ramas doar cinci minute ca sa spunem tot ceea ce am dori sa spunem, toate telefoanele ar fi ocupate de persoane care incearca sa le spuna celor dragi "Te iubesc."
Fiind profesor la universitate le-am dat o tema studentilor mei...sa se apropie de o persoana pe care o iubesc si chiar sa i-o spuna. Nu pare o tema atat de grea, dar pentru majoritatea barbatilor din grupa de 35 de ani, care au fost invatati ca daca-ti exprimi sentimentele nu esti "macho", a fost cu adevarat o tema dificila. Sa plangi?...Sub nici o forma!!!
La inceputul orei urmatoare am intrebat daca cineva doreste sa ne povesteasca ce s-a intamplat. Eram aproape sigur ca se va ridica o femeie. Si totusi s-a ridicat Dennis...1.88 inaltime si era foarte emotionat si impresionat.
"Saptamana trecuta cand ne-ai dat tema asta am fost foarte suparat. M-am gandit ca oare cine esti tu sa-ti permiti sa-mi invadezi intimitatea. Totusi, conducand spre casa, a inceput sa-mi sopteasca incetisor constiinta. Mi-a spus cu exactitate cui trebuie sa spun "Te iubesc". Acum cinci ani m-am certat ingrozitor cu tatal meu si de atunci nu ne-am mai vorbit. Asa ca m-am hotarat sa ma duc la el si sa-i spun cat de mult il iubesc. Ajuns acasa am facut un pas spre el, l-am luat in brate si i-am spus: "Tata, am venit doar sa-ti spun ca te iubesc." Tata s-a uitat in ochii mei si mi-a raspuns: "Si eu te iubesc, dar n-am putut sa ti-o spun niciodata." Am stat de vorba cu el pana dimineata. Am ras... am plans de bucurie. Era un moment atat de frumos, incat nu doream sa mai plec. La doua zile dupa vizita mea , tata, care avea probleme cu inima, dar nu mi-a spus, a suferit un atac si a ajuns la spital in stare de inconstienta. Nu stiu daca se va mai reface."
Mesajul meu pentru voi este: "Nu amanati sa faceti ceea ce trebuie facut. Este posibil sa nu mai aveti alta ocazie."

H. Agudelo
 
Am uitat…

“Am uitat”... doua cuvinte. Simplu. Am uitat!
Am uitat… sa duc cartea împrumutata.
Am uitat… sa ud florile.
Am uitat… sa cumpar pastilele de tântari.
Am uitat… sa dau telefonul acela important.
Am uitat… lucruri marunte.

Cartea, daca nu am sa uit din nou, am sa o aduc.
Florile? Îsi vor reveni.
Întepatura tântarului îmi va aduce aminte sa cumpar pastilele.
Telefonul? Daca este important ma va suna el, individul.
CE SIMPLU! Am rezolvat totul. Si ce daca am uitat.

Am uitat
Am uitat… sa zâmbesc.
Am uitat… sa-i spun astazi sotiei ca o iubesc.
Am uitat… cine esti. Erai coleg cu mine în liceu?
Am uitat… sa te privesc în ochi când vorbeai cu mine. Scuze!
Am uitat… ca ti-am promis CD-ul.
Am uitat… sa mai stam de vorba, prietenul meu. Eram prea aglomerat.
Am uitat… lucruri importante, dar le-am rezolvat si pe astea…

Am trimis sms sotiei…
Am încercat sa-mi aduc aminte de tine din liceu… puteai sa fii oricine… dar am spus ca te cunosc.
Legat de CD, ti-am sugerat cine îl mai are si care sigur nu uita. M-am scuzat ca am atâtea de facut…
Apoi problema comunicarii, ce usor am accesat internetul si am început sa comunicam.
Am uitat… dar s-au rezolvat. Ce simplu. Am zâmbit.
Vezi tu? Asta înseamna descurcaret!


Am uitat
Am uitat cine sunt…
Am uitat sa ma rog…
Am uitat sa privesc atent în jur.
Am uitat ca am un suflet ce trebuie hranit.
Am uitat ca viata mea nu este proprietatea mea. Nu pot sa mi-o asigur.
Am uitat… ca miscarea, ratiunea, sentimentul sunt doar daruri…
Doamne, am uitat…
Te rog, iarta-mi uitarea.


Romeo Hajdatan
 
Scoateti din sufletul vostru dragostea pentru frumos si veti scoate tot farmecul vietii.
 
Back
Top