• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

DOAR DESPRE FEMEI (si problemele lor:D:)

Ecou de la Marsul tarfelor

Chiar ar exista mai putine violuri daca femeile s-ar acoperi din cap pana in picioare cand ies pe strada? Sunt victimele violurilor de vina?!', intreaba retoric ruxandra PRedescu, autoarea unui blog gazduit de catre platforma Pandora’s.


Ea a scris o postare despre un mars desfasurat la Toronto, un protest stranit de remarca unui politist canadian care le-a invinuit pe femei pentru faptul ca sunt violate. “Poate ca ar exista mai putine violuri daca femeile nu s-ar mai imbraca precum niste curve”, a spus politistul.

“Nefericitul politist si-a cerut scuze apoi, ba mi se pare ca a fost si demis. Prea tarziu, insa: mai multe organizatii au organizat, ieri, o manifestatie de protest: Slut Walk. Pe romaneste, marsul curvelor”, comenteaza Ruxandra.

Textul Ruxandrei este unul dintre putinele informatii ce au ajuns pana la noi despre aceasta manifestatie indreptata impotriva prejudecatilor legate de modul in care ar trebui sa se imbrace o femeie in public. "Pe scurt, protestul a fost indreptat impotriva prejudecatii potrivit careia felul de a se imbraca al unei femei o face pe aceasta o tinta pentru potentialii violatori", explica ea..

"Protestatarii – caci, da, au fost si domni la protest – si-au argumentat actiunea sustinand ca <<Oricine poate fi curva, iar cea mai respectabila femeie ar putea – conform declaratiei politistului – sa fie redusa la acest statut doar din pricina hainelor pe care le poarta>>. De asemenea, profesionistele strazilor din Toronto au protestat si ele sustinand – pe drept cuvant – ca faptul ca au ales sa presteze servicii sexuale pe bani nu este o invitatie la viol”, relateaza bloggerita.

protestul" tarfelor" canadiene

"Ne-am saturat!" sau "Nu mai invinuiti victimele!", au spus protestatatrele si protestatarii.

Asadar, incriminarea victimei se face pretutindeni in lume, chiar si in tari “cu pretentii”. Cat despre Romania... Chiar in urma cu mai bine de un an, am avut parte de un episod asemanator, cand peste doua mii de oameni s-au coalizat vocal, prin intermediul Facebook, pentru a amenda o iesire publica asemanatoare cu cea a politistului din Canada.

“Domnul Tudorel Butoi (n.r. in data de 24 feb. 2010), expert criminalist, a spus pe Realitatea tv ca majoritatea femeilor agresate pe strada, in parcuri si ascensoare … si-au provocat agresorii! Ca mare parte din victime sunt niste pitipoance si femei cu caracter de „lelita balcanica”! Si ca femeile ar trebuie sa fie atente pe unde umbla si cu cine intra in vorba, nu sa dea buzna dupa aia la politie c-au fost violate!”

Impotriva acestei declaratii ofensatoare la adresa femeilor agresate, care a venit din partea unui om cu pretentii - Tudorel Butoi este profesor universitar si doctor in psihologie judiciara - a fost elaborata o plangere sustinuta de mai multe ONG-uri. In final, Centrul National pentru Combaterea Discrimimnarii a dat in mod oficial, castig de cauza plangerii formulate de activisti si sustinuta de o mii de oameni. Cititi mai multe despre cazul Tudorel Butoi, pe Blogul Medusei.

Sa ne intoarcem insa la cuvintele Ruxandrei PRedescu: "Sunt mai mult decat convinsa ca prejudecata impotriva careia s-a organizat Slut Walk in Toronto este adanc infipta si larg tolerata si in Romania si ca nu doar barbatii considera ca o femeie in mini <<si-o cauta>>, ci si unele femei. Dar de ce ar fi hainele o problema, de ce ar fi considerate o invitatie la hartuire sexuala sau, si mai rau, la violente de natura sexuala?!"

Recent, Garbo.ro a scris un articol detaliat referitor la hartuirea stradala: 'Hei, papusa!'- De ce hartuiesc barbatii?

Preluam si noi provocarea intrebarilor propuse de Ruxandra Predescu. Tu ce parere ai? "Chiar ar exista mai putine violuri daca femeile s-ar acoperi din cap pana in picioare cand ies pe strada? Sunt victimele violurilor de vina?!"

sursa
 
Ca de obicei, adevarul este undeva la mijloc ,violul a fost si va ramane .Nu imbracamintea il favorizeaza si nici scuza violatorului "eram beat ''nu este reala si de acceptat.Violatorii cred ca sunt dezechilibrati psihic,asta-i un aspect dar si femeile provoaca de multe ori ,prin tinuta vestimentara, limbaj,gesturi. Nu vorebsc de bietele copile ce cad prada dezaxatilor. Poate ca este si lipsa de comunicare intre famile si copil pt a-l constientiza de pericole.
 
sub nicio forma nu sunt de acord ca tinuta poate constitui un mobil pentru comiterea unui viol. sunt multi dezaxati pe lumea asta,se vede si din faptul ca sunt condamnati pt viol,executa pedeapsa si primul lucru care-l fac la iesire e o recidiva.
 
Iaca nu -s de acord cu tine in privinta tinutei, ce sa faca un "statut" cand una-si etaleza cu ostentatie sanii iesit din decolteul generos ? De piatra sa fii si tot ai idei si daca mai esti si dus cu pluta .....
 
sa ia masuri anuk! dar nu viol...
adica ce inseamna asta ? mai avem putin si ne acoperim si capul ?
 
Nici eu nu cred ca imbrcamintea poate fi una din cauzele unui viol. Pur si simplu e vorba de oameni bolnavi, cu deviatii sexuale, ale caror cauze sunt multiple. Asa, spre ex. , cum se face ca sunt violate foarte multe femei batrane, imbracate pana-n gat si cu capul acoperit ?:P Si grav e intradevar, ca odata iesiti din puscarie mare majoritate recidiveaza. Probabil ca ies mai inraiti de-acolo (stim foarte bine ce patesc multi :D). Eu sunt pentru o castrare chimica :D.
 
Violul poate fi evitat! Afla cum

Violul este o experienţă traumatizantă prin care nu ar trebui să treacă nimeni.

Vina este a agresorului!

Trebuie subliniat de la bun început că violurile se produc exclusiv din vina atacatorului, chiar dacă multe voci acuză victimele . Simplul fapt că o femeie se îmbracă provocator nu este o invitaţie la viol, aşa cum nici situaţia în care merge singură pe stradă la o oră târzie nu este un pretext pentru a fi abuzată sexual.

Sfaturi pentru a evita un viol

Chiar şi aşa, lumea e plină de oameni care comit gesturi necugetate şi sălbatice, drept pentru care trebuie să ne luăm nişte măsuri de precauţie. Un exemplu ar fi să consumăm alcool în cantităţi moderate, împreună cu persoane de încredere, capabile să ne apere în situaţii de pericol. Pe de altă parte, sub nici o formă nu trebuie să acceptăm compania persoanelor suspecte în zone pustii sau să mergem la/ invităm acasă persoane necunoscute, când suntem singure acasă. Dacă avem suspiciuni în privinţa cuiva, este bine să povestim acest lucru cât mai multor persoane şi să ne luăm toate măsurile pentru a evita contactul cu această persoană. Un spray paralizant sau cu piper poate fi o adevărată binecuvântare în caz de pericol şi nu trebuie să ezităm în a-l folosi, la nevoie. Există femei care apelează la măsuri mai drastice şi îşi procură "pistoale" cu electroşocuri. Dacă aveţi timp, nu ar fi deloc o idee rea să urmaţi nişte cursuri de autoapărare, mai ales dacă locuiţi în zone nesigure.



Nu arătaţi că vă temeţi!

Dacă sunteţi atacate, luptaţi-vă din răsputeri şi nu arătaţi că vă este frică! Violatorii sunt, de cele mai multe ori, nişte laşi incapabili să seducă o femeie sau care urăsc femeile. Teama îi incită, le dă senzaţia că au controlul situaţiei. Sfidaţi-i, strigaţi cât puteţi de tare, loviţi-i cu poşeta sau cu orice alt obiect aveţi la îndemână. Dacă sunteţi pe tocuri, descălţaţi-vă, căci aşa veţi avea mai multă libertate de mişcare şi puteţi folosi pantofii pe post de armă.

Un sfat deosebit de important este să NU strigaţi "Viol!", ci "Incendiu!", "Poliţia!", căci astfel sunt şanse să intervină mai multe persoane, oricât de ciudat ar suna. Ideea este că un incendiu îi face pe oameni să se simtă ei înşişi ameninţaţi şi astfel vor acţiona mult mai prompt.



http://femina.rol.ro
 
Hehe, daca-i dau in cap o poseta de-a mea, nu mai are scapare. Garantat! :D
 
eram convinsa ca violatorii au ceva la bibilica dar un psiholog sutine altceva "violul este forma sexualizată a exerciţiului puterii şi controlului şi nu reprezintă nevoia de satisfacere a poftelor trupeşti. Violul are rădăcini adânci în culturile patriarhale. Astfel, violul apare încă din geneze şi miturile popoarelor. Violul presupune înjosirea şi intimidarea femeilor. Violatorii nu sunt de obicei fiinţe anormale sau dereglate mintal. Scopul lor este de a-şi dezbrăca victimele de personalitate, reducându-le la simple obiecte sexuale. De aceea, violurile au consecinţe psihice mult mai mari decât alte agresiuni pentru cele ce au căzut victime acestui delict.

O explicatie care mi-a dat de gandit.
 
Da, e un punct de vedere . Sunt tot ai multe voci care afirma ca violul este pana la urma mai putin o agresiune sexuala si mai mult o agresiune criminala, cu consescinte nu doar asupra victimei , ci si a familiei sale.

Si e posibil ca pentru multi agresori sa nu reprezinte nevoia de satisfactie sexuala. Multi violatori nici macar nu ating orgasmul sexual, o dovada in plus a faptului ca violul are conotatii profunde, altele poate decat cele de natura sexuala. Bine,sa nu generalizam, unii violatori isi agreseaza victimele pe fond clar sexual, si aceasta este situatia violurilor petrecute in familie sau unde victima este cunoscuta de mai multa vreme de catre atacator, dar in alte cazuri lucrurile sunt diferite, trimitandu-ne cu gandul la timpurile stravechi , unde nu exista niciun fel de regula. Cineva zicea ca violul este" una dintre formele cele mai josnice de razbunare la care poate apela o fiinta umana ". Fara a cauta cauzele si natura lor, cred ca e o definitie destul de buna a actului in sine.
 
Razbunarea poate explica si violurile pe timp de razboi ,soldaţii germani au violat în cel de-al Doilea Război Mondial femei sovietice, soldaţii sovietici au violat femei germane. Soldaţii japonezi au obligat, pe timpul colonialismului şi al războiului din Pacific, femei coreence, chinezoaice şi taivaneze să practice prostituţia (aşa numitele "comfort women", "femeile care trebuie să aline"). În războiul de nouă luni dintre bengalezi şi pakistanezi din 1971, se sune că soldaţii pakistanezi ar fi violat între 200.000 şi 400.000 de femei bengaleze. Războiul din Vietnam şi cel din Iugoslavia sunt cunoscute pentru violurile şi torturile sexuale practicate. Presupunem că peste tot unde se desfăşoară astăzi un război, conflictul armat este însoţit şi de violenţa sexuală (Timorul de Est, Caşmir, Haiti, Dschibuti etc).

Violurile pe timp de război vin mai ales în întâmpinarea necesităţilor sociale ale agresorului, care se asigură astfel de propria masculinitate şi putere.

Violurile servesc şi la demoralizarea adversarului, căruia i se transmite implicit că nu este capabil să îşi protejeze familia, acest lucru constituind un afront la identitatea sa (masculină). De aceea, strategiile militare includ conştient uzul acestei "arme", susţinând şi tolerând indirect violurile.

Nu pedepsesti ci incurajezi violul .Urata treaba ,nu ?
 
Interesanta discutia!
As mai avea de adaugat ,daca e sa vorbim de o 'vina' a femeilor, ca acestea trebuie sa-si educe cum trebuie baieteii. Daca stai de vorba cu o mama de violator sau violent in general aceasta ii v-a gasi intotdeauna o 'scuza', e mereu vina altora, societate, scoala, mediu etc.

In Italia, cateva primarii au avut ideea sa puna la dispozitia femeilor cursuri pt tehnici de autoaparare specifice. Acestea nu implica neaparat folosirea fortei proprii,dar trebuie stiute punctele slabe ale corpului uman si implicit folosirea fortei agresorului in detrimentul lui.

http://www.220.ro/faze-tari/Tehnici-De-Autoaparare-Cum-Poti-Trimite-Pe-Cineva-La-Pamant/C4Zw2WbLNs/
 
Angela, ai dreptate. Cred ca cei mai multi violatori nu au avut parte de educatie in familie, alta parte probabil ca a fost abuzata sexual in copilarie (posibil chiar de unul din parinti), multi provin din familii destramate ( probabil ca vina este pusa in carca mamie, si de aici ura pentru femei, in general ). Cauzele sunt multiple.

Dar hai sa vedem si cazuri in care barbatii sunt violati de femei, cica in scopuri ritualice. :D .Oricum o dai, e tot un soi de agresiune, din moment ce bietii barbati sunt drogati. :P Ce e interesant aici, femeile nu sunt pedepsite de lege, caci la ei genul asta de viol nu se pedepseste .

Femeile din Zimbabwe violeaza barbatii in scopuri ritualice

In ultimele 11 luni, 6 barbati au cazut victima acestor practici. Politia considera ca numarul victimelor ar putea fi mult mai ridicat, insa din cauza subiectului, acestia refuza sa faca vreo declaratie.


Potrivit unui articol de pe site-ul zimdiaspora.com, un politist in varsta de 26 de ani a fost abuzat sexual de 3 femei dupa ce acestea se oferisera sa-l duca cu masina. Femeile l-au drogat si l-au imobilizat, au profitat de el, dupa care l-au abandonat in afara orasului fara bani si fara telefon.

Acesta nu este singurul caz. In urma cu o luna, un barbat in varsta de 44 de ani, a fost rapit de 2 femei care l-au obligat sa intretina relatii sexuale cu ele, pe salteaua pe care tocmai o cumparase, iar in noiembrie, un tanar de 18 ani a fost rapit si violat intr-o biserica catolica.

Potrivit politiei, barbatii sunt drogati tocmai pentru ca femeile sa poata profita cu usurinta de ei, si de fiecare data acestea folosesc prezervative.
Se crede ca aceste actiuni sunt de fapt o metoda prin care femeile folosesc sperma colectata pentru ritualuri magice.

Lucrul cel mai straniu este faptul ca aceste femei, daca vor fi prinse, nu vor plati pentru faptele lor, si asta pentru ca legea din Zimbabwe este valabila doar in cazul in care victima unui viol este o femeie.

http://www.feminis.ro/dragoste-si-s...-violeaza-barbatii-in-scopuri-ritualice-16082
 
Tot lipsa educatiei este vinovata atunci cand femeia este abuzata,nu ? Oare de ce ramane alaturi de cel care-i face viata un chin ?


Femei abuzate

"Violenta este ultimul refugiu al incompetentei" (Isaac Asimov)

Femeile abuzate sunt poate unul din marile mistere asupra caruia multi se intreaba. Oare cum pot, oare cum suporta sa stea si sa indure cand stiu de fiecare data ca urmeaza sa se intample acelasi lucru?


Teoriile psihologice ofera o multitudine de explicatii pentru acest "fenomen" iar psihoterapia propune solutii din ce in ce mai complexe pentru a rezolva aceste situatii. Si totusi, exista multe femei abuzate care vor suporta acest abuz toata viata si vor ajunge, mai devreme sau mai tarziu sa suporte consecinta ultima a acestui abuz: moartea. Moartea nu inseamna doar incetarea functiilor fiziologice ale trupului nostru, ea poate insemna si izolare sociala, lipsa increderii in sine, devalorizarea proprie, negarea propriilor nevoi, dorinte si drepturi, adica negarea lui a fi.

Abuzul poate fi fizic, sexual dar si emotional. Abuzul emotional poate aparea singur, dar este intotdeauna insotitorul celorlalte doua forme de abuz: cel fizic si cel sexual.

Abuzul este intotdeauna savarsit de o persoana de incredere, ruda sau apropiat, o persoana aflata intr-o pozitie care ii pemite sa abuzeze si sa profite de increderea care i-a fost acordata.

De cele mai multe ori abuzul anihileaza orice capacitate de aparare si distruge insusi sensul lui �a fi� in lume.

Femeile sunt cel mai des abuzate pentru ca cel mai adesea ele se afla in pozitii de victime sigure, datorita rolului lor, mentalitatilor, conformatiei fizice si caracteristicilor mentale determinate social.

Desi in abuzul fizic si cel sexual siguranta vietii insasi este amenintata, abuzul emotional este cel care distruge de fapt orice urma de impotrivire din partea femeii. El este cel care creaza de fapt alienarea de la tot ceea ce inseamna nevoi, dorinte, drepturi. El distruge increderea in sine a persoanei si in propriile capacitati de a gasi solutii eficiente pentru a iesi din situatia insuportabila.

Femeile abuzate ajung sa isi piarda increderea in ele insele, se desconsidera, ajungand sa creada tot ceea ce le spune abuzatorul, se tem pentru ca nu cred ca s-ar putea descurca si singure, sunt dependente de abuzatorul lor si terifiate atat de abuz dar si de ceea ce ar putea insemna viata pe cont propriu.

Abuzul inseamna durere dar pentru multe femei, poate insemna, in mod paradoxal, singurul mod de viata cunoscut si sigur.

Daca faci parte din randul femeilor abuzate, primul pas pe care il poti face este sa incepi sa iti imaginezi ca exista si alte oportunitati. Poti gasi alternative mai intai in mintea ta si cand aceasta este suficient de pregatita le poti gasi si in afara, poti incepe sa le cauti. Ajutorul poate veni din multe parti daca il ceri, trebuie insa sa il doresti suficient de mult.

Psihoterapia te poate ajuta sa iti redescoperi respectul de sine, curajul, resursele si puterea de a merge mai departe. Poti reinvata sa te iubesti pe tine, sa te apreciezi si sa iti redescoperi valoarea. Prin insasi faptul ca esti fiinta umana meriti sa traiesti si ai valoare!


http://www.psiho-energie.ro/articol_1.php
 
Vopsirea părului poate fi periculoasă


Ingredientele colorante şi decolorante pot provoca alergii şi iritaţii cutanate, crize de astm şi chiar cancer de vezică urinară. În ceea ce priveşte colorarea părului, frumuseţea nu înseamnă întotdeauna sănătate, după cum nici reciproca nu este 100% adevărată.

Cele mai numeroase substanţe toxice se găsesc în vopseaua permanentă, singura care acoperă firele albe. Dintre ingrediente, cel mai alergizant este phenylendiamina (PPD). Ea determină o sensibilizare a pielii, însoţită de senzaţia de mâncărime şi de arsură, iar reacţiile alergice pot evolua, în cazuri rare, spre umflarea feţei şi chiar spre şoc anafilactic.

Alergia la un ingredient din vopsea nu se produce niciodată la primul contact cu el, ci după mai multe episoade de sensibilizare a organismului. Alte substanţe periculoase sunt amoniacul şi hidrogenul peroxid care produc efecte toxice asupra sistemului respirator şi nervos.

Culorile închise conţin plumb

Un studiu realizat de specialiştii Universităţii „South California" din SUA a arătat că femeile care îşi vopsesc părul lunar au un risc de două ori mai mare, după un an, de a se îmbolnăvi de cancer de vezică urinară decât cele care nu folosesc vopsea permanentă.

Potrivit aceluiaşi studiu, profesioniştii din saloanele de coafură au un risc de cinci ori mai mare de a face acest tip de cancer după 10 ani de expunere la vopsea. Se pare că substanţele implicate în apariţia cancerului sunt acetatul de plumb, ingredient activ care se găseşte în produsele cu care se obţin culori închise, dar şi persulfaţii, folosiţi pentru decolorare.

Firul de păr se vopseşte doar o dată

Dincolo de aceste riscuri, vopselele sunt periculoase şi pentru firul de păr, pe care îl degradează şi îl usucă. „Minimalizăm riscurile distrugerii firului de păr folosind foarte rar vopseaua şi niciodată «vopsea peste vopsea», adică aplicând vopsea pe păr nou crescut, care nu a fost niciodata vopsit", atrage atenţia prof. dr. Anca Zbranca, medic specialist dermatolog la clinica Roderma din Iaşi. Vopselele naturale reprezintă alternativa sănătoasă la cele uzuale.

"Gravidele trebuie să evite vopsirea părului în primele trei luni de sarcină.''


http://www.adevarul.ro
 
"Gravidele trebuie să evite vopsirea părului în primele trei luni de sarcină.''

Asta am senzatia ca e un mit. E drept ca unele substante din vopseaua de par se absorb in organism, astfel incat sunt detectate in urina, insa ele nu sunt nocive pentru organism. Pana la urma o mancam? Sa fim seriosi, cantitatea de substante nocive care trece prin organism e atat de mica .
E la fel ca si mitul ca nu trebuie sa-ti vopsesti parul cand esti la menstruatie, ca nu tine culoarea. :D . Ma lesi? Cine-ti garanteaza ca in alte zile culoarea va iesi exact asa cum doreai? :P
 
RIDURILE – UN DUSMAN PE CARE IL PUTEM TINE DEPARTE

Dragele mele suntem toate speriate de riduri dar stim noi oare cate ceva despre ele? Mama imi spunea mereu ca, o batalie are sanse mai de izbanda atunci cand iti cunosti foarte bine adversarul.

Asadar sa purcedem la drum. Sub pielea fetei se afla anumiti muschi ai mimicii.

Avand concursul sistemului nervos, contractia acestor muschi permite “afisarea” starilor noastre psihice: veselie, intristare, ingrijorare, suparare, etc.

Ridurile apar intr-o anumita odine care se datoreaza, in primul rand varstei, apoi starii pielii noastre (uscata), ori altor factori care le inluenteaza direct.

Asadar, intr-o prima faza vor aparea ridurile vertical si orizontale ale fruntii, apoi ochii sunt atacati (“laba gastei”); urmeaza cutele de la nas spre buze (ca doua paranteze), apoi se rideaza pleoapele si, deasupra buzei superioare apar riduri vertical.

Apoi este foarte important sa nu uitam ca un rid care deja s-a adancit mult nu mai poate fi eliminate complet ci doar atenuat.

Actiunile de prevenire a aparitiei ridurilor ar trebui sa ne preocupe inca din adolescenta.

Toate vrem sa avem tineretea de partea noastra cat mai multa vreme. De acee trebuie sa facem si mici pasi zilnici in directia dorita. Chiar daca ecidem ca tratamentele sa fie facute acasa (cum este si firesc, pentru ca nu putem merge la cosmetic zilnic), la inceputuri ar trebui facut un drum la un specialist care sa ne sfatuiasca ce directive trebuie sa urmam. Apoi, periodic, poate trimestrial poate semestril, revenim la specialist pentru confirmarea tratamentelor si ingrijirilor zilnice.

Nu sunt drumuri in zadar ci pasi ce ne ajuta sa tinem “dusmanii” cat mai departe de noi.

Trebuie insa sa avem grija sa nu trecem in tabara cealalta: adica o obsesie nu face decat sa ne incetineasca si sa ne presare spini pe drumul care altfel ar trebui sa fie foarte usor de parcurs.

Acum sa va spun si cateva dintre cauzele care conduc la aparitia ridurilor.

Daca ne contractam exagerat, inutil si repetat muschii fetei riscam sa avem riduri mai repede decat ne-ar da natura.

O alta cauza ar fi expunerea nerationala la soare. Helioterapia are avantaje doar daca este folosita calculate, rational.

Lumina prea puternica, nefolosirea ochelarilor de soare, conduc la aparitia ridurilor, pentru ca, natural, ochii se strand, ajutand la fomrmarea ridurilor ochilor si chiar gurii.

Un alt factor care influenteaza aspectul nostrum natural este si cititul la lumina slaba, neadecvata, si, uneori, chiar artificiala.

Apoi trecem la slabire. Facuta brusc, masiv, fara exercitii ajutatoare, conduce la lasarea pielii si slabirea muschilor si, implicit la aparitia ridurilor.

Variatiile de temperature, vantul, frigul, soarele puternic, umiditatea mare, caldura sunt tot atatea motive ale aparitiei ridurilor si modificarilor pielii noastre.

Lipsa dintilor, sporturile practicate fara masuri de protective a tenului si, pana la urma chiar lipsa de ingrijire a tenului conduc la aparitia ridurilor.

Ca un ultim sfat va spun ca si machiajul este un factor important in formarea prematura sau intarzierea aparitiei ridurilor.

Asadar, cu ajutorul unui specialist, cu produse de calitate si un strop de grija din partea noastra putem sa intarziem aspectul neplacut al batranetii: ridurile.

preluare
 
Nimanui nu-i place sa fie in postura de a fi inselata in relatia de cuplu si totusi.... se intampla adeseori? Nu credeti ca avem si noi o parte de "vina " ?


De ce inseala barbatii?



Barbatii sunt genetic diferiti fata de femei, atat de diferiti incat uneori ni se pare ca am fi facuti fiecare dintr-un cu totul alt aluat. Barbatii, care fac parte dintr-un cuplu, percep total diferit fata de femei, complicatiile ce apar intr-o relatie. Nu sunt putine femeile care au senzatia ca, pentru a mentine o relatie cu un barbat, au nevoie de o rabdare constanta, curaj si munca titanica. Peste certuri, mai mici sau mai mari, treci, incerci sa spui ca vina iti apartine si tie, mai inchizi ochii, incerci o reconciliere....dar ce faci atunci cand dezechilibrul avanseaza, iar el ajunge sa te insele? Unele femei trec si peste asta, insa traiesc cu aceasta amintite neplacuta toata viata. O femeie inselata intodeauna va spune ca ar fi preferat sa fi fost atentionata de la inceput. Oare asa sa fie? Presupunem sau stim cu siguranta care ar fi motivele ce-i indeamna pe barbati sa-si insele partenerele?



Atractia fizica fata de altcineva?

In general, barbatii nu tin piept, cu succes, unei femei ce poseda calitati fizice deosebite. Ce-i drept, unii se multumesc numai sa o priveasca, altii, pur si simplu nu se pot abtine de la a incerca mai mult. Facand asta, deseori se arunca intr-un joc periculos, cazand prada atractiei fizice, cu riscul de a pierde o relatie de lunga durata sau, mai grav, o familie. Cand vine vorba de o femeie frumoasa, barbatilor le este foarte usor sa insele, gandidu-se la aceasta ca la o „mica placere nevinovata” sau ca la o reconfirmare a abilitatilor de cuceritor. Sigur, am pledat aici pentru cazul femeilor frumoase care atrag barbatii aproape neconditionat, dar evident, frumusetea nu este singurul criteriu. Orice femeie se poate constitui in punctul vulnerabil al unui barbat, indiferent de aspectul sau.



Nu mai suporta cicalelile?

Satui de certuri si replici taioase, pe care le aruncam ori de cate ori avem ocazia, barbatii prefera sa isi gaseasca linistea in alta parte. Si unde e mai bine decat in bratele unei alte femei, care ii ofera, pe langa placeri netraite de mai mult timp, o liniste constanta. Barbatii urasc certurile si cauta tot felul de refugii, descoperind, cu usurinta, intelegerea mult dorita, seara tarziu, lucrand peste program cu o colega sau discutand cu o fosta prietena. Daca aceste discutii si compania femeii respective ii confera liniste si confort, treptat, orele petrecute impreuna se vor inmulti. De aici si pana la a te insela,nu este decat un pas. Asadar, a fii mai diplomata si a inchide ochii din cand in cand, poate fi secretul unei relatii lungi si frumoase.



Nu esti mereu langa el?

Ca sa multumesti un barbat, trebuie sa indeplinesti multe conditii, iar cariera ta de succes nu se regaseste printre ele: putin timp liber, deplasari, mintea ocupata constant cu probleme de serviciu......unde ar mai avea loc si el? Barbatilor nu le place singuratatea si fac fata destul de greu provocarilor care se ivesc exact in momentele cand se simt vulnerabili, cand au nevoie de multa atentie. Chiar daca la inceput relatia parea una desavarsita, in care cei doi isi planificau activitatile asa cum vroiau, pe parcurs, lipsa timpului petrecut impreuna incepe sa deterioreze relatia. Pentru el, dupa-amiezele petrecute cu prietenii sau jucand rolul de gospodina in casa, au devenit plictisitoare asa ca, inlocuirea acestora cu alte activitati petrecute intr-o companie feminina, mult mai agreabila, s-a facut pe nesimtite. Atentia dupa care tanjeau le este acum la indemana, iar scuza este cat se poate de simpla: nu vreau sa stau singur, sa astept la nesfarsit! Deci, nimeni nu este de neinlocuit!



Orgoliul masculin i-a fost ranit?

Un simplu zambet din partea unui prieten sau coleg de-al tau, replici sau gesturi din partea acestora, pe care partenerul tau sa le interpreteze gresit, sunt doar cateva motive sa-i raneasca orgoliul. Barbatii nu suporta sa fie pusi in inferioritate, sub nicio forma. Ca drept „rasplata”, pentru a-si demonstra lor insisi ca inca isi pot exercita atractia asupra femeilor, nu vor ezita sa se lanseze intr-o aventura extraconjugala!



N-as putea afirma ca toti barbatii inseala, dar pot spune ca, in anumite momente, granita dintre a insela si a nu insela este atat de fragila, inca se poate rupe oricand, din pacate.




http://www.secretelefemeilor.ro




Olivia
 
Pot sa accept unele din motivele de mai sus, cauzele sunt mai multe , insa, oricum ai lua situatia, pana la urma trebuie sa definim clar ce inseaman infidellitate. Unii o numesc tradare, altii lipsa de respect fata de partener sau chiar lipsa iubirii, unii o numesc pur si simplu curiozitate . Acum nu stiu cat de mult marita ca , pentru cateva momente de pasiune sa riscam totul. Eu vad infidelitatea ca pe o chestiune peste care se poate trece. Important e sa merite si iertartea. Desi condamnam infidelitatea , sunt unele voci care sustin ca ea poate fi privita si ca o chestiune pozitiva.

Infidelitatea în secolul 21

Viaţa modernă oferă numeroase mijloace de a înşela, de la SMS-uri sau chat până la aventuri clasice. Dar infidelitatea înseamnă cu adevărat trădare? O terapeută de cuplu cu vederi radicale explică de ce o aventură ar putea fi exact lucrul de care o relaţie are nevoie.

Infidelitatea nu-i un lucru despre care oamenii să vorbească deschis. De unde şi lipsa unor statistici relevante. Psihologii sunt de părere că bărbaţii exagerează numărul aventurilor în timp ce femeile îl diminuează. Cifrele cel mai des invocate sugerează că aproximativ 30% - 40% din cei căsătoriţi sau implicaţi într-o relaţie de lungă durată vor fi neloiali într-o formă sau alta, la un moment dat, scrie cotidianul britanic „The Guardian".

Logica ne îndeamnă să credem că în prezent avem mai multe aventuri decât am fi putut avea vreodată, întrucât ni se oferă mai multe oportunităţi. Lucrăm mai mult şi călătorim mai des. În plus, tehnologia a făcut ca însăşi definiţia infidelităţii să se lărgească. Gândiţi-vă, de exemplu, la complicatele infidelităţi emoţionale. Aventuri întregi se desfăşoară online. Relaţii intense, care transcend simpla prietenie, înfloresc prin intimitatea schimbului de mesaje pe telefon.

Cu toate acestea, suntem foarte ataşaţi de principiul monogamiei. Îi condamnăm în public pe infideli şi îi bârfim în privat. Ne condamnăm pe noi înşine atunci când transgresăm. Ne învinovăţim şi suferim crize de identitate: „cum am putut să facem asta? Noi nu suntem aşa!"

„Îmi venea să-mi tai venele!"

Ana, o tânără de 25 de ani, povesteşte cât de mult s-a zbuciumat în urma unei astfel de istorii. „O singură dată mi-am înşelat iubitul. S-a întâmplat la puţin timp după ce am sărbătorit un an de relaţie. A fost o fază «la nervi». El tocmai îşi luase maşina şi a plecat la părinţi să le-o arate, iar pe mine m-a lăsat în Bucureşti. Eram convinsă că avea să se întâlnească cu altcineva acolo", îşi aminteşte Ana.

„În seara aia am ieşit în club cu nişte prieteni. Cu ei a venit şi un bărbat pe care îl doream de mult. Am sfârşit în maşina lui, unde ne-am sărutat. În scurt timp eram la el acasă." Ana îşi aminteşte că a doua zi s-a simţit foarte prost faţă de prietenul ei. „La două zile după aceea, Rihanna a lansat piesa «Unfaithful» şi-mi venea să-mi tai venele de câte ori o ascultam."

Tânăra s-a gândit de mai multe ori să-i spună iubitului ce s-a întâmplat, dar s-a temut că-l va pierde. „Făcusem o înţelegere la început că dacă ne înşelăm, ne spunem. Dar el era foarte gelos şi posesiv şi am fost convinsă că avea să se despartă de mine dacă afla. Mi se pare normal pentru că şi eu aş fi procedat la fel în locul lui." Ana spune că, într-un fel, aventura a ajutat-o.

„A fost un test. ­Mi-am dat seama cât de mult ţin la el şi că nu vreau să fiu cu altcineva. Pentru că celălalt chiar voia o relaţie cu mine." După incidentul cu pricina au urmat doi ani de cuplu fără probleme, deşi Ana îşi aminteşte că episodul de infidelitate a apăsat-o până la sfârşitul relaţiei, trei ani mai târziu.

V-aţi întrebat vreodată de ce trăim această dihotomie? De ce susţinem cu înflăcărare ideea de monogamie, însă nu reuşim să fim fideli? Esther Perel consideră că ştie răspunsul. Terapeuta newyorkeză în vârstă de 52 de ani are câteva idei pe cât de revelatorii, pe atât de controversate. „Infidelitatea", spune Perel, „este una dintre marile teme recurente ale umanităţii. Şi nu suntem monogami! Istoric, am fost întotdeauna infideli şi întotdeauna am condamnat infidelitatea. Pentru un strop de pasiune, oamenii au fost mereu în stare să rişte totul. Femeile mai mult decât bărbaţii."

O aventură este o rebeliune

Perel poate face ca aventurile să pară ceva pozitiv, la fel cum le face să pară inevitabile, consecinţe ale aşteptărilor noastre intense şi teribil de nerealiste în legătură cu dragostea romantică. „Bărbaţii şi femeile pe care îi consiliez investesc în dragoste şi în fericire mai mult decât au făcut-o vreodată; totuşi, ironia sorţii face ca tocmai această viziune asupra iubirii şi sexului să fie cauza creşterii exponenţiale a numărului infidelităţilor şi divorţurilor."

Ideea standard despre aventuri este că distrug intimitatea şi încrederea şi că sunt întotdeauna dăunătoare. Perel spune că aceasta este o posibilitate, dar că mai sunt şi altele. Cum ar fi că readuc la viaţă, reerotizează sau contrabalansează o căsnicie. Pentru că, argumentează ea, uneori oamenii care au aventuri nu caută un mijloc de a ieşi dintr-un mariaj, ci unul de a rămâne. „Infidelitatea e un act de rebeliune! Avem aventuri pentru a învinge amorţeala de moarte în care ne aflăm. Avem aventuri nu pentru că am căuta pe altcineva, ci pentru că ne căutăm pe noi înşine, în altă variantă. Nu pe partenerul nostru vrem să-l părăsim, ci pe noi înşine."

Soluţii mai creative decât divorţul

Poate cea mai încurajatoare idee a terapeutei este aceea că oamenii care au aventuri nu sunt răi de la natură, egoişti sau cruzi. „Nu e vorba despre bine, rău sau moral. Trebuie să începem să înţelegem infidelitatea prin prisma complexităţii vieţii actuale."

Dar oare, dacă acceptăm să ignorăm constrângerile sociale atât de artificiale, nu doare la fel de mult atunci când persoana pe care o iubim se culcă cu altcineva? Perel spune că nu are de gând să diminueze trauma infidelităţii. Ea îşi invocă din nou pacienţii şi povesteşte cum un bărbat pe care l-a consiliat de curând era „total distrus" de revelaţia faptului că soţia lui avusese o aventură, dar spune că după un asemenea episod ambii parteneri sunt în criză, nu doar cel înşelat. „În astfel de momente, rolul meu este să-i temperez. Şi le spun: «Nu puteţi decide viitorul căsniciei în vâltoarea revelaţiei unei aventuri».

Pentru că trebuie să existe şi soluţii mai creative la infidelitate decât divorţul!"Adevărul este că dacă nu ar mai exista presiunea de a ieşi dintr-o relaţie în momentul în care o aventură este descoperită, ar dispărea şi o parte din panica oarbă care înconjoară conceptul de infidelitate. De asemenea, dacă am reuşi să abandonăm truisme precum „cine înşală o dată, o va face mereu", atunci o relaţie care a trecut prin focul unei aventuri ar avea mai multe şanse de supravieţuire. Perel nu crede însă că orice relaţie poate şi trebuie să supravieţuiască unei aventuri.

„Cele mai nefericite cupluri cu care am lucrat sunt cele care încearcă să-şi revină după o aventură. Dar, în mod egal, cele mai fericite cupluri pe care le ştiu sunt cele care au reuşit să-şi revină. Pentru că aventurile, mai mult decât orice, le fac să reanalizeze fiecare element al relaţiei. Aşadar, dacă le supravieţuisc, vor fi mai fericiţi. Poate mai puţin inocenţi, dar mult mai puternici."

În concluzie, terapeuta consideră că trebuie să renegociem ideile pe care le avem despre monogamie. „Trebuie să vedem monogamia ca pe un angajament emoţional exclusiv, dar nu ca pe un aranjament care denotă în mod necesar exclusivitatea sexuală." Perel este de părere că, în timp, vom ajunge să acceptăm infidelitatea la fel cum acceptăm sexul premarital sau homosexualitatea: nu ca devianţă, slăbiciune sau păcat, ci ca parte din cine suntem şi din felul în care iubim.

http://www.adevarul.ro/magazin_de_duminica/familie/Infidelitatea_in_secolul_21_0_232777079.html
 
Sincer vorbind ,nu cred ca este usor sa treci peste infidelitate .Stai intr-o relatie sau casnicie atata timp cat ai incredere in partener,cand increderea s-a dus.... se rupe caruta.
 
Back
Top