Mi-e dor.........
Mi-e dor de copilarie, mi-e dor de zilele fara griji, mi-e dor de zilele in care traiau amandoi parintii mei (mama nu mai este), mi-e dor de anii in care nimic nu se intampla rau decat celor rai, mi-e dor de siguranta, mi-e dor de stabilitate, mi-e dor de zilele care curgeau toate la fel si parintii mei aveau serviciu si eu mergeam la scoala si veneau vacantele si plecam la bunici. Mergeam fie la Bacau, fie la Craiova, fie la Techirghiol (la bloc). Vacantele de vara daca erau la mare, mergeam cu mama la verisoara ei stabilita in Techirghiol si veneam acasa dupa o luna, bronzata precum ciocolata. Si soarele ne era prieten si nu ne facea cancer de piele. Vacantele de vara daca erau la Craiova (la bloc), mergeam cu verisorul meu Alin la mama lui la scoala pentru ca aveau bazin de inot. Si stateam cat era ziua de lunga ca doua broaste in apa (suntem amandoi varsatori
). Si daca nu erau zile de bazin, erau zile de role si de joaca alaturi de prietenii sai de la bloc. Eram ca magarul intre oi : singura fata intre baieti
:happy:
Vacantele de iarna nu le-am facut niciodata la Techirghiol. O singura data am facut Anul nou la matusa Rodica si de 1 ianuarie am fost in Eforie Nord. Pustiiiiiuuuuuu si friiiiigggg si marea agitata - deh, ca de iarna, si plaja plina de cochilii uriase de melci. Am cules o gramada, i-am adus acasa, i-am spalat si i-am lacuit cu lac de unghii transparent.
Vacantele de iarna daca erau la Bacau la bunici, si era zapada, era superb. Fratele tatalui are 2 copii : baiat si fata, amandoi mai mici ca mine. Ne jucam in curte, aveam un leagan, pisici, gaini, un cais caruia ii cadeau fructele pe casa. Si noaptea pisicile se bateau in pod de imi ingheta sangele de frica. Si focul ardea in soba, si casa mirosea a prajituri facute de bunica..............
Vacantele de iarna daca le petreceam la Craiova (la bloc), patinam cu patine de gheata daca aveam noroc de zapada, mancam cozonac si furam cu lingurita din pahare vin fiert cu scortisoara....... Si tataie ne canta din flaut Hora Unirii, si punea placi (discuri vechi din cele casante) la patefon (cel cu palnie).......Si invartea de o manivela micuta ca sa-i intoarca arcul si sa cante. Si ne invata sa dansam hore si sarbe pe mine si pe verisorul meu. Si ne jucam cu bastonul lui tataie cu care iesea la plimbare - nu ca ar fi avut probleme la mers ci pentru ca asa era la moda (1975-1980) : cand ne scotea la plimbare tataie, se imbraca in costum cu palarie si baston.
Si avea si pusca bunicu (tatal mamei mele). Si am fost cu el la vanatoare. Si avea scaunel cu 3 picioare (unite la mijloc cu suruburi) si piele tringhiulara pe care facea panda sau manca.
Nu mai e nici un bunic azi ................ si imi e tare dor de ei. I-am visat pe fiecare dupa ce s-au destrupat. Si o vreme, pana mi se obisnuia sufletul cu pierderea, eram in vis cu ei. Pana am inteles ca ei vor ramane vesnic in sufletul meu si ca oricand ma pot intalni cu ei in cealalta dimensiune prin intermediul visului.
Am ramas eu cu tata, cu fetita mea si cu sufletul meu pereche.
Eu am crescut cu 4 bunici. Fetita mea nu mai are decat unul - pe tatal meu.
E nedrept dar, daca asa a vrut Dumnezeu, inseamna ca asa trebuie. Si am invatat sa pretuiesc sanatatea si intelepciunea mai presus de orice altceva. Intelepciunea nefiind acealsi lucru cu inteligenta.
Sanatate si ganduri bune !
