
: ca tot a devenit un salut pe forum

desi sursa de inspiratie nu-i poezia lui Caragiale ci scenata cu Mitică Popescu şi Florin Zamfirescu.
MOARTA!...
Balada
Danga-langa, suna clopot...
O ingroapa pe-o regina
Dintr-o nobila tulpina...
Cine vine iute-n tropot?
Danga-langa, suna clopot.
La sicriu el se aseaza:
“O! mai zi-mi o vorba numa!
Ah viata e ca spuma
Ce o clip-abia dureaza...”
La sicriu el se aseaza.
Ea...sta, muta, nemiscata...
El... o plange scrasnitor...
E pierdut nebunu-amor!
Ochii ei la el nu cata...
Ea sta muta nemiscata.
In castelul cel cernit,
Plang si zidurile mute,
Se bocesc pietre tacute...
E un planset nesfarsit
In castelul cel cernit.
Picura din ceara picuri...
Plang si jalnicele torte,
El e istovit de forte...
Zile! nopti! timp! ce nimicuri!
Picura din ceara picuri!
“O! te-ndura, Doamne sfinte! ...
Poate-n lume sa traiasca
Un viermus clocit in iasca.
Si ea nu?... crude parinte!
O! te-ndura, Doamne sfinte!”
Un episcop psalmodie
Langa capul junei fete
Adornat in blonde plete...
Ah! ce cruda parodie!
Un episcop psalmodie...
“Ah! te blestem, provedinta!
Doamne! crud ingrozitor!...
Mi-ai rapit al meu amor...
Mi-ai distrus a mea credinta:
Ah! te blestem, provedinta!
Stinsa-i scumpa ei viata
Si nimic n-o mai invie...
“Unde-i Dumnezeu?... Sa vie!
Sa-l stupesc eu drept in fata:
Stinsa-i scumpa ei viata!”
“Vaiet, bocet... inutile!
Ea e moarta... Lacrimi multe
Moartea nu vrea sa le-asculte:
Blestemi in zadar, copile!
Vaiet, bocet... inutile!”
*
Au venit ca s-o ridice...
“Ah! mai stati! e prea degraba!
Unde-o duceti?” el intreaba.
“Locu-i nu mai e aice:
Au venit ca s-o ridice!”
“S-o ridice?... nu se poate!
(Striga el, nebun, pierdut)
Sunt aici!... Voi... n-ati stiut?
Piara lumea! piara toate! ...
S-o ridice?... nu se poate!
Imi bat joc de Dumnezeu
Si nu-l las sa mi-o rapeasca!
Dansa trebui sa traiasca!
Sa traiasca! da! vreau eu!...
Imi bat joc de Dumnezeu!”
“E nebun! prelatul zice,
Luand ochii de pe carte;
Dati nebunul intr-o parte,
Iar pe ea sa mi-o ridice...
E nebun!” prelatul zice;
Si groparii o ridica.
El tot plange, plange, plange.
Buza-si musca pin la sange,
Un cuvant far sa mai zica...
Si... groparii o ridica.
*
Danga-langa, langa-danga!…
...S-a sfarsit! Convoiul pleaca.
O! viata!... lume!... Daca
Langa-danga, danga-langa...
El isi vara-n pieptu-i spanga!
Ion Luca Caragiale