Povesti postapocaliptice, si nu numai ;)
- Thread starter bodo
- Start date
Prin sughituri de plans, se retrase spre o balta formata de ploaia din noaptea trecuta. Se spala de sange si de lacrimi si lua cateva ingitituri de apa. Era buna la gust, mai ales dupa votca bauta de cu seara. Cu atentie sa nu miste noroiul de pe fundul baltii, umplu sticla de votca cu apa, si apoi o lua, teleap teleap spre niciunde. Se uda imediat pe picioare din cauza ierbii ude, si incepu sa injure usurel in gand viata mizerabila pe care o are. Era batuta, uda la picioare si flamanda. Parca ii era si ciuda pe pasarile ce cantau cu ardoare, parca in ciuda ei. Pe jos, sute de flori, care mai de care mai colorate. Cu reticenta, rupse o frunza de papadie si se apuca sa o mestece. Era amara rau, dar a putut-o inghiti. In cateva secunde, in gura se lasa un gust dulceag, placut. Mai rupse o frunza si incepu sa o mestece si pe aceea. Parca era mai buna la gust. Si uite cum, fara sa-si dea seama, a mancat atat de multa papadie incat macar nu-i mai era foame.
Undeva in zare vazu o casuta de lemn. Se indrepta usor usor spre ea, cu moralul usor ridicat. Inca era batuta si uda la picioare, dar macar nu-i mai era foame. Peste cateva ore, pline de iarba uda, spini si rugi care faceau zgarieturi adanci, ajunse. Era o casa batraneasca nelocuita dar in buna stare. Din nefericire, usa era incuiata. Cauta bine in jurul casei si gasi o resteu de fier. Il lua si folosindu-l ca o parghie, reusi sa sparga usa. Inauntru nu era mare lucru. Cateva cizme de cauciuc desperecheate, o soba cu plita, un pat cu o saltea de paie, un dulap in care gasi cateva toale vechi si ponosite, o lampa cu gaz, cu rezervorul pe jumatate plin, doua lumanarui, o cutie cu cateva bete de chibrit si 2 linguri ruginite. Obosita fiind, inchise usa pe interior si o propti cu un butuc, se puse pe salteaua cu paie, se acoperi cu toalele vechi si incepu sa se gandeasca.
"Uite ca totusi viata nu este tocmai atat de rea. Pana acum, acum stau cel mai bine. Daca aveam grija de viata mea si eram pregatita macar cu un rucsac de urgenta, poate era mai bine pentru mine. Dar cred ca nenorocitu' ala era in stare sa imi ia tot si sa plece singur in lume. Bine ca am scapat de el, desi e cam dureroasa aceasta despartire. Oricum, am un acoperis deasupra capului sidupa ce ma odihnesc ma uit sa vad ce se mai poate face pe aici ca sa-mi fie bine. Pacat totusi ca sunt singura, ca parca as fi vrut sa schimb o vorba cu cineva, dar mai bine singura decat cu un nenorocit ca ala de m-a batut. Totusi, la cat de mare a fost cutremurul, oare cum de a rezistat casa asta?..."
Si cu aceste ganduri invartojindu-se in cap adormi. Oboseala si zilele grele si-au spus cuvantul, si adormi aproape imediat...
Undeva in zare vazu o casuta de lemn. Se indrepta usor usor spre ea, cu moralul usor ridicat. Inca era batuta si uda la picioare, dar macar nu-i mai era foame. Peste cateva ore, pline de iarba uda, spini si rugi care faceau zgarieturi adanci, ajunse. Era o casa batraneasca nelocuita dar in buna stare. Din nefericire, usa era incuiata. Cauta bine in jurul casei si gasi o resteu de fier. Il lua si folosindu-l ca o parghie, reusi sa sparga usa. Inauntru nu era mare lucru. Cateva cizme de cauciuc desperecheate, o soba cu plita, un pat cu o saltea de paie, un dulap in care gasi cateva toale vechi si ponosite, o lampa cu gaz, cu rezervorul pe jumatate plin, doua lumanarui, o cutie cu cateva bete de chibrit si 2 linguri ruginite. Obosita fiind, inchise usa pe interior si o propti cu un butuc, se puse pe salteaua cu paie, se acoperi cu toalele vechi si incepu sa se gandeasca.
"Uite ca totusi viata nu este tocmai atat de rea. Pana acum, acum stau cel mai bine. Daca aveam grija de viata mea si eram pregatita macar cu un rucsac de urgenta, poate era mai bine pentru mine. Dar cred ca nenorocitu' ala era in stare sa imi ia tot si sa plece singur in lume. Bine ca am scapat de el, desi e cam dureroasa aceasta despartire. Oricum, am un acoperis deasupra capului sidupa ce ma odihnesc ma uit sa vad ce se mai poate face pe aici ca sa-mi fie bine. Pacat totusi ca sunt singura, ca parca as fi vrut sa schimb o vorba cu cineva, dar mai bine singura decat cu un nenorocit ca ala de m-a batut. Totusi, la cat de mare a fost cutremurul, oare cum de a rezistat casa asta?..."
Si cu aceste ganduri invartojindu-se in cap adormi. Oboseala si zilele grele si-au spus cuvantul, si adormi aproape imediat...
Se trezi tarziu in noapte. Nu stia cat este ceasul, dar bolta era plina de stele, iar greierii cantau ca apucatii. Ii era sete si frig. Bau putina apa din sticla, apoi se ghemui inapoi sub mormanul de haine.
Se trezi iar. Afara cantau pasarile, iar pe fereastra reusi sa zareasca o dunga rosie la orizont si isi dadu seama ca nu mai e noapte. Dupa somnul bun, cel mai bun somn pe care l-a avut in ultima perioada, isi dadu seama ca dracul nu este atat de rau. Dar era flamanda. Mai bau putina apa, apoi se intinse iar pe salteaua de paie. "Grijile mai pot astepta" isi spuse si adormi din nou.
Se trezi iar. Afara cantau pasarile, iar pe fereastra reusi sa zareasca o dunga rosie la orizont si isi dadu seama ca nu mai e noapte. Dupa somnul bun, cel mai bun somn pe care l-a avut in ultima perioada, isi dadu seama ca dracul nu este atat de rau. Dar era flamanda. Mai bau putina apa, apoi se intinse iar pe salteaua de paie. "Grijile mai pot astepta" isi spuse si adormi din nou.
Se trezi din cauza foamei. Soarele batea cu putere in fereastra. Se intinse cat a putut de mult si cu pasi nesiguri, se indrepta spre iesire. O dureau toate, atat din cauza bataii primite cu doua zile in urma, dar si din cauza pozitiei incomode in care dormise.
Iesi pe prispa casei si statu cateva minute sa se dezmeticeasca. "Ce buna ar fi o cafea" gandi si apoi se pregati sa caute ceva de mancare. Inca mai era roua pe iarba iar ea abia se uscase la picioare. Se duse in casa si isi alese doua cizme de cauciuc si le incalta. Erau desperecheate, mari de ea si de marimi diferite, dar nu se va uda la picioare. Usor usor se trase spre pajiste si incepu sa manance papadie. Stia de ieri ca nu-i poate face rau si ii potoleste foamea.
Dupa ceva vreme, cand se simti iar satula, se retrase spre casuta si incepu s-o exploreze. Pe langa cele observate ieri, mai gasi cateva gioarse dar ce mai puteau fi folosite. Cu grija se urca si in podul casei. Acolo ramase muta de uimire. Nu stia ca asa se poarta, dar in podul casei gasi multe reviste, ziare si carti vechi. Erau in special ziare ingalbenite de vreme, mai ales comuniste, cateva teancuri din revista Magazin Istoric si multe carti, in special manuale scolare. Scotoci printre ele si nu-si dadu seama cand trecu timpul, dar era foarte bucuroasa. Gasi cateva manuale cu multe ilustratii in care gasi poze cu plante, pasari si animale. Se gandi ca fostii proprietari au fost pasionati de carti si era convinsa ca au avut si multi copii care au facut scoala. Asa se explica de ce ramasese casa aproape intreaga abandonata.
Cobori cu un brat de carti si se gandi ce sa faca mai departe. I se facu sete, asa ca lasa cartile intr-un colt, lua sticla si incepu sa caute pe langa casa o sursa de apa. Isi inchipui ea ca undeva aproape trebuie sa fie apa, altfel nu faceau cei din vechime casa respectiva. Incepu cu cele mai promitatoare carari dar intotdeauna acestea se infundau in maracinisuri. Intr-un tarziu, descoperi destul de aproape de casa, sub un mal, o fantana veche. Era plina de noroi, dar avea putina apa inauntru. Cu scarba o bau, deoarece vazu cateva broaste. Bau pana nu a mai putut, isi umplu sticla si se intoarse la casa. Acum era linistita si s-a apucat de citit. Pe neasteptate se insera si vru sa aprinda o lampa, dar se gandi mai bine si s-a bagat pe salteaua de paie, invelindu-se cu toalele si adormi.
BUHUHUU se auzi in noapte si tresari speriata. "Ce o fi?"
In jur, natura era plina de viata. Greieri, oracait de broaste, "fil! fil! fil!" si multe alte sunete cu care nu era obisnuita. Noroc de faptul ca nu era sperioasa, isi dadu seama ca sunt sunete normale in natura, asa ca incerca sa adoarma iar.
Iesi pe prispa casei si statu cateva minute sa se dezmeticeasca. "Ce buna ar fi o cafea" gandi si apoi se pregati sa caute ceva de mancare. Inca mai era roua pe iarba iar ea abia se uscase la picioare. Se duse in casa si isi alese doua cizme de cauciuc si le incalta. Erau desperecheate, mari de ea si de marimi diferite, dar nu se va uda la picioare. Usor usor se trase spre pajiste si incepu sa manance papadie. Stia de ieri ca nu-i poate face rau si ii potoleste foamea.
Dupa ceva vreme, cand se simti iar satula, se retrase spre casuta si incepu s-o exploreze. Pe langa cele observate ieri, mai gasi cateva gioarse dar ce mai puteau fi folosite. Cu grija se urca si in podul casei. Acolo ramase muta de uimire. Nu stia ca asa se poarta, dar in podul casei gasi multe reviste, ziare si carti vechi. Erau in special ziare ingalbenite de vreme, mai ales comuniste, cateva teancuri din revista Magazin Istoric si multe carti, in special manuale scolare. Scotoci printre ele si nu-si dadu seama cand trecu timpul, dar era foarte bucuroasa. Gasi cateva manuale cu multe ilustratii in care gasi poze cu plante, pasari si animale. Se gandi ca fostii proprietari au fost pasionati de carti si era convinsa ca au avut si multi copii care au facut scoala. Asa se explica de ce ramasese casa aproape intreaga abandonata.
Cobori cu un brat de carti si se gandi ce sa faca mai departe. I se facu sete, asa ca lasa cartile intr-un colt, lua sticla si incepu sa caute pe langa casa o sursa de apa. Isi inchipui ea ca undeva aproape trebuie sa fie apa, altfel nu faceau cei din vechime casa respectiva. Incepu cu cele mai promitatoare carari dar intotdeauna acestea se infundau in maracinisuri. Intr-un tarziu, descoperi destul de aproape de casa, sub un mal, o fantana veche. Era plina de noroi, dar avea putina apa inauntru. Cu scarba o bau, deoarece vazu cateva broaste. Bau pana nu a mai putut, isi umplu sticla si se intoarse la casa. Acum era linistita si s-a apucat de citit. Pe neasteptate se insera si vru sa aprinda o lampa, dar se gandi mai bine si s-a bagat pe salteaua de paie, invelindu-se cu toalele si adormi.
BUHUHUU se auzi in noapte si tresari speriata. "Ce o fi?"
In jur, natura era plina de viata. Greieri, oracait de broaste, "fil! fil! fil!" si multe alte sunete cu care nu era obisnuita. Noroc de faptul ca nu era sperioasa, isi dadu seama ca sunt sunete normale in natura, asa ca incerca sa adoarma iar.
TheBlackwing
Prieten
- Joined
- Jan 12, 2010
- Messages
- 187
- Reaction score
- 0
Mare figura Abc asta. Nu credeam ca iti da tie poza cu casa in care locuiesc atunci cand meditez si scriu 
. Abc shame on you..
Ca tot veni vorba va astept la vara sa bem ceva rachiu dă prune si sa papam niste halci de carne. Se poate face focul in curte lejer, ca nu am vecini si nu deranjez pe nimeni. Ah, si ...daca vreti, puteti sa va luati corturi ca se poate campa afara. In casa mi-e ca veti fi putin deprimati, mai ales ca ambii bunici s-au spanzurat acum 10 ani si de atunci se aud chestii ciudate prin casa...
. Abc shame on you.. Ca tot veni vorba va astept la vara sa bem ceva rachiu dă prune si sa papam niste halci de carne. Se poate face focul in curte lejer, ca nu am vecini si nu deranjez pe nimeni. Ah, si ...daca vreti, puteti sa va luati corturi ca se poate campa afara. In casa mi-e ca veti fi putin deprimati, mai ales ca ambii bunici s-au spanzurat acum 10 ani si de atunci se aud chestii ciudate prin casa...
zooks
New member
- Joined
- Mar 16, 2010
- Messages
- 6,032
- Reaction score
- 0
TheBlackwing said:Mare figura Abc asta. Nu credeam ca iti da tie poza cu casa in care locuiesc atunci cand meditez si scriu
Wow ce straniu este. X_X Nu as vrea sa ajung acolo, daca este adevarat ce spui! :10:
bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
Cotremurul
Episodul....dr. mai stie cat....
By Bodo & Abc
Soarele stralucea cu putere, era deja sus. Razelele ii biciuiau fatza lu' Gogu, care se trezi intr-o mare arsita (atat interna cat si externa)
. A sarit ca ars. Isi dadu pe fatza cu o tara de apa , isi freca dintii cu sare neagra (pe care o avea intr-un saculet , la brau). In jurul lui toti dormeau ca japitele.
gogu(gand):astia o fi murit dr. Pe astia nu-i mai scol nici cu sirena de la sut. O lua pe Augusta, o mangaie cu drag si trase un foc.Zgmotul strapunse aerul cu o forta tszunamica. Gasca se trezi brusc.
abc: ce-i bre, de-abia scaparam de cotremur si a venit si razbelu?
black: au venit americanii?
bodo: "e" americanii sau aia mici si verzi si rasuciti?
gogu: rasuciti pe dr. am tras cu arma. Cum era sa va trezesc? Va faceti de cap si nu-i bine. Buey, daca nu va organizez io, nica nu fac cu voi. Hai s-o luam din loc. Vreau sa fac cateva transporturi azi. Avem nevoie de provizii . Hai, hai, ca si aia de la cabana or fi hamesiti de foame.
O luara din loc. Simteau cum le trenura carnea pe ei si incarcatura parea de doua ori mai grea, dar nu caraiau. Cu Gogu nu-i de joaca!
black (gand): naiba ne-a pus sa turnam in noi de parca nu am mai apuca ziua de azi....
Aditzu mergea primul. Perea ca se grabeste.
abc: bre, ia uite atent la rucsacu lu Adi... nu seamana cu un picior de fumeie? Pe cine o fi indesat in rucsac?
black: nuj, unde ti-i bodolina?
abc: ...
black: ia stai, sa o gadil la talpi sa vedem, daca mai misca . uai, e cauciuc =)), asta si-a luat resapata cu el ...
gogu: sunt tare curios unde sufla in ea sa o umfle =))
Adi mari pasul. In scurt timp se indeparta binisor de grup.Il napadi iar acea curiozitate pe care nu si-o putea explica, cand se gandea la Lidia...
Cauta cu dipserare un loc dosit. Sa mai fi mers cateva ceasuri. In sfarsit dadu de ceva ce semana cu intrarea intr-o pestera sau un refugiu in stanca. Bucuros si nerabdator, intra. Nu mai simtea nici oboseala, nici frigul si umezeala locului. Intunericul nu-l deranja . Dimptriva... Se aseza intr-un lateral mai izolat al pesterii (caci era vorba despre o pestera, desigur). Scoase din rucsac o sticla de "wizichi" , lua doau gaturi zdravene. Apoi o scoase cu grija pe Lidia. Il apuca asa o mila cand o vazu in halu' ala de busita si rasuflata. Ce sa faca cu ea asa moale? Cum s-o umfle el acum?
Intre timp, pe Magduta noastra ,inca nervoasa si obosita, o apuca o usoara panica. Simtea nevoia sa se odihneasca. A mers toata noaptea , nu-si mai simtea nici picioarele, era flamanda si insetata. Se credea suficient de puternica sa faca fatza situatiilor dificile, dar era o biata fumeie, pana la urma...Parca o cuprinses si un regret ca nu l-a ascultat pe Gogu. Acum regretele erau tardive, nu se mai putea intoarce, nici n-ar mai fi stiut unde, caci se ratacise. Ar fi dat orice pentru un loc unde sa puna capu, sa-si odihneasca oasele amortite si sa prinda nitica putere. De-odata privirile i se oprira asupra unei gauri intr-o stanca.
Magda (gand): sa fie o pestera? asa noroc sa am?
Intra. Frica incepu sa o stranga-n spate. Era intuneric si umezeala si i se parea ca aude fel de fel de zgomote, care mai de care mai ciudate. De undeva, din stanga pesterii, chiar se auzea ceva, ceva ce se amplifica pe masura ce se apropia. Nu-si putea da seama ce e . Cand ajunse la locul cu pricina o imagine terifianta i se derula prin fatza ochilor. Un individ care incerca sa profite de o biata gonflabila si aia dezumflata.
Maga: perversule, oamenii se lupta sa supravietuiasca si tie-ti arde de...ca nici n-am cuvinte.
Omul, prins asupra faptei, se intoarse speriat.
magda: Aditza, nu pot sa cred, iar iti arde de prostii?
adi: mami, cum ai ajuns aici? Mi-ai luat mirosu?
magda: Adi, io te gasesc si in gaura de sapre. ce dr faci cu respata , nu vezi ce dezumflata e? Sau te chinuiaia sa o umfli?
aditzaoi... da nuj pe unde. Au reparat-o astia si acum am o mare dilema, nici n-o mai recunosc...
magda: hehe, incearca pe la punctul G. Hai mai adita, lasa dr prostiile. Hai sa cautam ceva de haleala si de beut. Simt ca nu mai rezist.
adi (gand): punctul G....suna interesant...o sa aflu io ce-i cu punctu' ala, n-o las asa, da acum nu e loc )
adi: mami, poi te rezolva baiatu', stii ca-s descurcaret. am o groaza de provizii aci, in sacu asta. iar in rucsac ce crezi ca are baiatu? Beutura, pe alese.
magda: bravo, pupa mama baiatu istet ! Si imbuca repede ceva. Baga si un vin bun dupa. Se simtea alt om. O apuca asa o energie. Adi, hai sa exploram nitel pestera asta, sa vedem ce-o fi pe-aci. si se afundara in intunecimea ei. Nici nu apucara sa faca primul kilometru ca un zgomot staniu le atrase atentia. Ce sa fie asta? Inaintand, zgomotul se auzea din ce in ce maiclar . Era un sforait, da ce sforait...Adi se panica. O transpiratie rece ii napadi intregul corp. O lasa pe Magda in fatza.
magda: ce naiba faci mai Aditza, te ascunzi dupa mine?
adi: nu, iti asigur spatele.
magda: pe dracu. mai bine ia un pietroi in mana, in caz de nasoale.
Se apropiara usor, usor. Si ce sa vezi, cine sforaia asa tare, ca avea plamani nene...Manu! Ii simtise, ca doar e paranormala.
Manu: Magdutzo, Adi, ce naiba cautati aici? V-ati gandit sa mai treceti vreunu pe la mine? Sa vedeti macar daca am murit?
Magda: lasa manule, ca ai puteri, stiau ca te descurci. Vad ca n-ai murit.
Manu: n-am murit, ca trebuie sa ma chinui precum Isus, pentru mantuirea pacateleor pacatosilor de m-au inchis aici.
Adi:da nu esti inchisa aici. Io si Magda am intrat fara probleme.Doar ca nu stim unde suntem izact, ne-am cam ratacit.
manu: nu sunt inchisa? Atunci sa astepte ei sa ies. Nu vreau sa mai stiu nimic de ei. M-au abandonat aici, Dumezeu sa-i ierte.
Magda: si io am plecat din gasca aia de neseriosi, dar, sincer, am inceput sa regret. Daca nu era Adi sa-mi dea ceva de mancare si de beut,nu stiu cum m-as fi descuract.
Manu:Adi, ai ceva de haleala, ca n-am mai mancat de nici nu mai tin minte...Noroc ca am avut resurse interne...Sa mai zica cineva ca-i rau sa fii rubensian.
Adita: am, da ma gandeam sa facem o imparteala. Resursele sunt limitate, prin zona nu prea am vazut ceva ce se poate manca. Trebuie sa rationalizam mancarea si beutura , sa ne ajunga cat mai mult.
Magda: buna idee Aditzu lu'mama . Faci tu imparteala?
Adita: lojic, stii ca ma precep la calcule. Da nuj cum sa fac, ca io la scoala am invatat ca primele se fac inmultirile...si pe urma impartirile.
Ce sa inmultesc mai intai, si cum?
Magda: BS, imparte mai Aditza , nu ma enerva. Daca nu, lasa-i pe altii.
Adi: Magda, nu te baga, io am adus proviziile, io le impart. Da intai trebuie sa inmultesc. Asa se face!
Magda: bine mai, fa cum stii. Pana atunci, trebuie sa fac un plan sa gasim cabana aia nenorocita. Nu putem ramane intr-o pestera toata viatza.
magda: hai sa strigam dupa ajutor, poate , totusi, ne aduce cineva...
adi: ajutoooooooooooooooooooooooor!!!
manu: ajutoor!!
magda: ajuuuuuuuuuuuuuuutttttttttttttttttorrrr!!!!
magda:hai mai tare, haideti sa strigam simultan, poate vine cineva...
adi+manu:simultaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaan!!!
magda: wtf? Nu avem nicio sansa asa, o sa gandesc alt plan. Adi, ai terminat cu imparteala aia?
Adi: mai am putin.Tot impart si inmultesc si-mi da cu virgula.
Magda: greu cu voi. Doamne, m-am procopsit cu astia pe cap.... pe langa faptul ca trebuie sa gasesc solutii sa iesim dr de aici, mai trebuie sa am grija si de astia. Cu ce ti-am gresit Doamne....Daca ramaneam cu baietii, acum nu-mi mai bateam capu' cu toate rahaturile astea. Dar trebuie s-o scot la capat, cumva..Si era buna vorba aia cu tinutul dusmanilor aproape....
Stand asa si tot contempland la nedreptatile vietii, auzi neste voci.
Magda: Adi,ia asculta, nu auzi voci?
Adi: Nu aud nica. Mami , sigur esti ok? Si studie atent una din conservele mancate de Magda.
Adi gand: o fi expirate dr....
Magda: Adi , ascunde repede proviziile ,oricine ar fi, e posibil sa fie flamanzi. Sa nu ne atace pentru mancare...Si-asa nu stiu cat ne vom descurca cu astea. Nu puteai sa iei mai multe. Putoare, ca toti barbatii. Ti-era lene sa cari . Tie-ti arde de papusi gonflabile, in ma-sa de treaba.
Adi: mami, da.....
Magda: niciun da. Asculta si taci. Hai sa ne ascundem aici, sa vedem ce si cum.
Adi: poi si cu manu ce facem?
Magda: las-o mey, se descurac ea, doar e paranormala.
Vocile se apropiau....
Va urma!
Nu uitati ca aicisa e vorba de un banal pamflet!
Episodul....dr. mai stie cat....
By Bodo & Abc
Soarele stralucea cu putere, era deja sus. Razelele ii biciuiau fatza lu' Gogu, care se trezi intr-o mare arsita (atat interna cat si externa)
. A sarit ca ars. Isi dadu pe fatza cu o tara de apa , isi freca dintii cu sare neagra (pe care o avea intr-un saculet , la brau). In jurul lui toti dormeau ca japitele.gogu(gand):astia o fi murit dr. Pe astia nu-i mai scol nici cu sirena de la sut. O lua pe Augusta, o mangaie cu drag si trase un foc.Zgmotul strapunse aerul cu o forta tszunamica. Gasca se trezi brusc.
abc: ce-i bre, de-abia scaparam de cotremur si a venit si razbelu?
black: au venit americanii?
bodo: "e" americanii sau aia mici si verzi si rasuciti?
gogu: rasuciti pe dr. am tras cu arma. Cum era sa va trezesc? Va faceti de cap si nu-i bine. Buey, daca nu va organizez io, nica nu fac cu voi. Hai s-o luam din loc. Vreau sa fac cateva transporturi azi. Avem nevoie de provizii . Hai, hai, ca si aia de la cabana or fi hamesiti de foame.
O luara din loc. Simteau cum le trenura carnea pe ei si incarcatura parea de doua ori mai grea, dar nu caraiau. Cu Gogu nu-i de joaca!
black (gand): naiba ne-a pus sa turnam in noi de parca nu am mai apuca ziua de azi....
Aditzu mergea primul. Perea ca se grabeste.
abc: bre, ia uite atent la rucsacu lu Adi... nu seamana cu un picior de fumeie? Pe cine o fi indesat in rucsac?
black: nuj, unde ti-i bodolina?
abc: ...
black: ia stai, sa o gadil la talpi sa vedem, daca mai misca . uai, e cauciuc =)), asta si-a luat resapata cu el ...
gogu: sunt tare curios unde sufla in ea sa o umfle =))
Adi mari pasul. In scurt timp se indeparta binisor de grup.Il napadi iar acea curiozitate pe care nu si-o putea explica, cand se gandea la Lidia...
Cauta cu dipserare un loc dosit. Sa mai fi mers cateva ceasuri. In sfarsit dadu de ceva ce semana cu intrarea intr-o pestera sau un refugiu in stanca. Bucuros si nerabdator, intra. Nu mai simtea nici oboseala, nici frigul si umezeala locului. Intunericul nu-l deranja . Dimptriva... Se aseza intr-un lateral mai izolat al pesterii (caci era vorba despre o pestera, desigur). Scoase din rucsac o sticla de "wizichi" , lua doau gaturi zdravene. Apoi o scoase cu grija pe Lidia. Il apuca asa o mila cand o vazu in halu' ala de busita si rasuflata. Ce sa faca cu ea asa moale? Cum s-o umfle el acum?
Intre timp, pe Magduta noastra ,inca nervoasa si obosita, o apuca o usoara panica. Simtea nevoia sa se odihneasca. A mers toata noaptea , nu-si mai simtea nici picioarele, era flamanda si insetata. Se credea suficient de puternica sa faca fatza situatiilor dificile, dar era o biata fumeie, pana la urma...Parca o cuprinses si un regret ca nu l-a ascultat pe Gogu. Acum regretele erau tardive, nu se mai putea intoarce, nici n-ar mai fi stiut unde, caci se ratacise. Ar fi dat orice pentru un loc unde sa puna capu, sa-si odihneasca oasele amortite si sa prinda nitica putere. De-odata privirile i se oprira asupra unei gauri intr-o stanca.
Magda (gand): sa fie o pestera? asa noroc sa am?
Intra. Frica incepu sa o stranga-n spate. Era intuneric si umezeala si i se parea ca aude fel de fel de zgomote, care mai de care mai ciudate. De undeva, din stanga pesterii, chiar se auzea ceva, ceva ce se amplifica pe masura ce se apropia. Nu-si putea da seama ce e . Cand ajunse la locul cu pricina o imagine terifianta i se derula prin fatza ochilor. Un individ care incerca sa profite de o biata gonflabila si aia dezumflata.
Maga: perversule, oamenii se lupta sa supravietuiasca si tie-ti arde de...ca nici n-am cuvinte.
Omul, prins asupra faptei, se intoarse speriat.
magda: Aditza, nu pot sa cred, iar iti arde de prostii?
adi: mami, cum ai ajuns aici? Mi-ai luat mirosu?
magda: Adi, io te gasesc si in gaura de sapre. ce dr faci cu respata , nu vezi ce dezumflata e? Sau te chinuiaia sa o umfli?
aditza
oi... da nuj pe unde. Au reparat-o astia si acum am o mare dilema, nici n-o mai recunosc...magda: hehe, incearca pe la punctul G. Hai mai adita, lasa dr prostiile. Hai sa cautam ceva de haleala si de beut. Simt ca nu mai rezist.
adi (gand): punctul G....suna interesant...o sa aflu io ce-i cu punctu' ala, n-o las asa, da acum nu e loc )
adi: mami, poi te rezolva baiatu', stii ca-s descurcaret. am o groaza de provizii aci, in sacu asta. iar in rucsac ce crezi ca are baiatu? Beutura, pe alese.
magda: bravo, pupa mama baiatu istet ! Si imbuca repede ceva. Baga si un vin bun dupa. Se simtea alt om. O apuca asa o energie. Adi, hai sa exploram nitel pestera asta, sa vedem ce-o fi pe-aci. si se afundara in intunecimea ei. Nici nu apucara sa faca primul kilometru ca un zgomot staniu le atrase atentia. Ce sa fie asta? Inaintand, zgomotul se auzea din ce in ce maiclar . Era un sforait, da ce sforait...Adi se panica. O transpiratie rece ii napadi intregul corp. O lasa pe Magda in fatza.
magda: ce naiba faci mai Aditza, te ascunzi dupa mine?
adi: nu, iti asigur spatele.
magda: pe dracu. mai bine ia un pietroi in mana, in caz de nasoale.
Se apropiara usor, usor. Si ce sa vezi, cine sforaia asa tare, ca avea plamani nene...Manu! Ii simtise, ca doar e paranormala.
Manu: Magdutzo, Adi, ce naiba cautati aici? V-ati gandit sa mai treceti vreunu pe la mine? Sa vedeti macar daca am murit?
Magda: lasa manule, ca ai puteri, stiau ca te descurci. Vad ca n-ai murit.
Manu: n-am murit, ca trebuie sa ma chinui precum Isus, pentru mantuirea pacateleor pacatosilor de m-au inchis aici.
Adi:da nu esti inchisa aici. Io si Magda am intrat fara probleme.Doar ca nu stim unde suntem izact, ne-am cam ratacit.
manu: nu sunt inchisa? Atunci sa astepte ei sa ies. Nu vreau sa mai stiu nimic de ei. M-au abandonat aici, Dumezeu sa-i ierte.
Magda: si io am plecat din gasca aia de neseriosi, dar, sincer, am inceput sa regret. Daca nu era Adi sa-mi dea ceva de mancare si de beut,nu stiu cum m-as fi descuract.
Manu:Adi, ai ceva de haleala, ca n-am mai mancat de nici nu mai tin minte...Noroc ca am avut resurse interne...Sa mai zica cineva ca-i rau sa fii rubensian.
Adita: am, da ma gandeam sa facem o imparteala. Resursele sunt limitate, prin zona nu prea am vazut ceva ce se poate manca. Trebuie sa rationalizam mancarea si beutura , sa ne ajunga cat mai mult.
Magda: buna idee Aditzu lu'mama . Faci tu imparteala?
Adita: lojic, stii ca ma precep la calcule. Da nuj cum sa fac, ca io la scoala am invatat ca primele se fac inmultirile...si pe urma impartirile.
Ce sa inmultesc mai intai, si cum?
Magda: BS, imparte mai Aditza , nu ma enerva. Daca nu, lasa-i pe altii.
Adi: Magda, nu te baga, io am adus proviziile, io le impart. Da intai trebuie sa inmultesc. Asa se face!
Magda: bine mai, fa cum stii. Pana atunci, trebuie sa fac un plan sa gasim cabana aia nenorocita. Nu putem ramane intr-o pestera toata viatza.
magda: hai sa strigam dupa ajutor, poate , totusi, ne aduce cineva...
adi: ajutoooooooooooooooooooooooor!!!
manu: ajutoor!!
magda: ajuuuuuuuuuuuuuuutttttttttttttttttorrrr!!!!
magda:hai mai tare, haideti sa strigam simultan, poate vine cineva...
adi+manu:simultaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaan!!!
magda: wtf? Nu avem nicio sansa asa, o sa gandesc alt plan. Adi, ai terminat cu imparteala aia?
Adi: mai am putin.Tot impart si inmultesc si-mi da cu virgula.
Magda: greu cu voi. Doamne, m-am procopsit cu astia pe cap.... pe langa faptul ca trebuie sa gasesc solutii sa iesim dr de aici, mai trebuie sa am grija si de astia. Cu ce ti-am gresit Doamne....Daca ramaneam cu baietii, acum nu-mi mai bateam capu' cu toate rahaturile astea. Dar trebuie s-o scot la capat, cumva..Si era buna vorba aia cu tinutul dusmanilor aproape....
Stand asa si tot contempland la nedreptatile vietii, auzi neste voci.
Magda: Adi,ia asculta, nu auzi voci?
Adi: Nu aud nica. Mami , sigur esti ok? Si studie atent una din conservele mancate de Magda.
Adi gand: o fi expirate dr....
Magda: Adi , ascunde repede proviziile ,oricine ar fi, e posibil sa fie flamanzi. Sa nu ne atace pentru mancare...Si-asa nu stiu cat ne vom descurca cu astea. Nu puteai sa iei mai multe. Putoare, ca toti barbatii. Ti-era lene sa cari . Tie-ti arde de papusi gonflabile, in ma-sa de treaba.
Adi: mami, da.....
Magda: niciun da. Asculta si taci. Hai sa ne ascundem aici, sa vedem ce si cum.
Adi: poi si cu manu ce facem?
Magda: las-o mey, se descurac ea, doar e paranormala.
Vocile se apropiau....
Va urma!
Nu uitati ca aicisa e vorba de un banal pamflet!
TheBlackwing
Prieten
- Joined
- Jan 12, 2010
- Messages
- 187
- Reaction score
- 0
"adi: nu, iti asigur spatele. " ), mijto.
" ), mijto.
adrian_nicolae
Prieten
- Joined
- Nov 7, 2009
- Messages
- 5,234
- Reaction score
- 0
=)) =)) =)) =)) =)) =))
TheBlackwing
Prieten
- Joined
- Jan 12, 2010
- Messages
- 187
- Reaction score
- 0
zooks said:TheBlackwing said:Mare figura Abc asta. Nu credeam ca iti da tie poza cu casa in care locuiesc atunci cand meditez si scriu
Wow ce straniu este. X_X Nu as vrea sa ajung acolo, daca este adevarat ce spui! :10:
Am glumit eu nu am casa
sunt un homelessSe trezi la rasaritul soarelui. Avea crampe la stomac. "Probabil de foame" se gandi si, incaltandu-se iar cu cizme de cauciuc, iesi afara. Se apuca iar sa manance papadie, dar durerea de stomac se agrava. "Trebuie sa mananc si altceva, ca supara rau la stomac verdeata asta".
Se gandi ce poate altceva sa manance. Chiar se gandi ca poate incerca sa gateasca verdeturile. Tot mancand si gandindu-se, incerca sa rupa o frunza de papadie de la poalele unei tufe de alte buruieni, mai inalte. Atinse cu dosul mainii tufa si o retrase rapid. O ustura. In cateva minute se facura basici si incepu s-o manance.
Cu un zambet de usurare, gandi "astea trebuie sa fie urzici" si se gandi ca ar putea sa le fiarba si sa le manance. Ii placeau urzicile.
Gandindu-se astfel, se trase usor spre casa si cauta un vas in care sa le fiarba. Gasi un tuci de fonta, murdar, dar bun inca. Se duse cu el la fantana sa-l spele. Nu putu sa-l bage in fantana, deoarece era plina cu mal. Asa ca se apuca sa scoata malul, sa-i faca loc. "Daca tot m-am apucat, sa o curat de tot" isi zise si folosind tuciul, curata fantana. Il spala apoi si goli fantana de apa murdara. In continuare apa era tulbure, asa ca isi zise ca poate sa mai astepte cateva minute.
Tot stand vazu intr-un pom din apropiere o constructie ciudata. Era un fel de ghem de crengute si de fan. Vazu ca niste pasari tot intra si ies "Oare o fi vreun cuib?" si se duse pana langa pom. O pasare cenusie spre rosu, cu aripi albastre, se invartea in jurul cuibului, facand galagie. Se ridica usor spre cuib, baga mana inauntru si gasi niste margele mici, patate. "Ce oua mici" gandi "dar sunt mancare. Hai sa le iau si sa mananc si ceva mai consistent".
Ajunse la fantana si umplu tuciul cu apa ce se limpezise, si merse spre casa.
Ajunsa acasa, puse tuciul pe plita, ouale intr-un colt si se apuca sa faca focul. Nu mai facuse focul de mult si niciodata nu fusese priceputa la asa ceva, dar cateva picaturi de gaz si focul duduia in soba. Bine, umpluse casa de fum, dar era fericita. Avea foc, avea vas, avea oua si stia de unde sa culeaga urzici. Era fericita.
Puse tuciul la fiert si luand niste manusi ponosite, se duse si culese multe urzici. Venind cu ele, le puse la fiert. Dupa ce au fiert bine, sparse ouale si le-a pus in fiertura. Cand s-au facut zdrente, lua tuciul de pe foc si il scoase sa se raceasca.
In timpul asta, citi in carti despre multe plante ce puteau fi mancate. La fel, citi si ca melcii si broastele pot fi mancate. Se gandi la inceput cu scarba, dar ar fi mancat si carne.
Cand gusta din fiertura, i se paru exceptionala. Manca pana nu mai putu si se gandi in sinea ei "aveau dreptate hippy aia cand stateau linistiti in natura..."
Se gandi ce poate altceva sa manance. Chiar se gandi ca poate incerca sa gateasca verdeturile. Tot mancand si gandindu-se, incerca sa rupa o frunza de papadie de la poalele unei tufe de alte buruieni, mai inalte. Atinse cu dosul mainii tufa si o retrase rapid. O ustura. In cateva minute se facura basici si incepu s-o manance.
Cu un zambet de usurare, gandi "astea trebuie sa fie urzici" si se gandi ca ar putea sa le fiarba si sa le manance. Ii placeau urzicile.
Gandindu-se astfel, se trase usor spre casa si cauta un vas in care sa le fiarba. Gasi un tuci de fonta, murdar, dar bun inca. Se duse cu el la fantana sa-l spele. Nu putu sa-l bage in fantana, deoarece era plina cu mal. Asa ca se apuca sa scoata malul, sa-i faca loc. "Daca tot m-am apucat, sa o curat de tot" isi zise si folosind tuciul, curata fantana. Il spala apoi si goli fantana de apa murdara. In continuare apa era tulbure, asa ca isi zise ca poate sa mai astepte cateva minute.
Tot stand vazu intr-un pom din apropiere o constructie ciudata. Era un fel de ghem de crengute si de fan. Vazu ca niste pasari tot intra si ies "Oare o fi vreun cuib?" si se duse pana langa pom. O pasare cenusie spre rosu, cu aripi albastre, se invartea in jurul cuibului, facand galagie. Se ridica usor spre cuib, baga mana inauntru si gasi niste margele mici, patate. "Ce oua mici" gandi "dar sunt mancare. Hai sa le iau si sa mananc si ceva mai consistent".
Ajunse la fantana si umplu tuciul cu apa ce se limpezise, si merse spre casa.
Ajunsa acasa, puse tuciul pe plita, ouale intr-un colt si se apuca sa faca focul. Nu mai facuse focul de mult si niciodata nu fusese priceputa la asa ceva, dar cateva picaturi de gaz si focul duduia in soba. Bine, umpluse casa de fum, dar era fericita. Avea foc, avea vas, avea oua si stia de unde sa culeaga urzici. Era fericita.
Puse tuciul la fiert si luand niste manusi ponosite, se duse si culese multe urzici. Venind cu ele, le puse la fiert. Dupa ce au fiert bine, sparse ouale si le-a pus in fiertura. Cand s-au facut zdrente, lua tuciul de pe foc si il scoase sa se raceasca.
In timpul asta, citi in carti despre multe plante ce puteau fi mancate. La fel, citi si ca melcii si broastele pot fi mancate. Se gandi la inceput cu scarba, dar ar fi mancat si carne.
Cand gusta din fiertura, i se paru exceptionala. Manca pana nu mai putu si se gandi in sinea ei "aveau dreptate hippy aia cand stateau linistiti in natura..."