• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

POVESTIRI CU TÂLC

Mama

De multi ani maiestuoasa Statuie a Libertatii, ce "lumineaza calea libertatii din lume" cu forta ei, strajuieste peste Insula Beldow, la intrarea in portul New York, ca un simbol al libertatii pentru toti cei ce se bucura de ospitalitatea acestor tarmuri americane.
Faimosul sculptor Bortholdi si-a daruit douazeci de ani din viata sa efortului gigantic de a realiza aceasta capodopera a artei monumentale. Si-a daruit munca alaturi de cei peste 4 milioane de dolari pe care Franta i-a colectat pentru a face acest dar Statelor Unite. Nu numai munca sa de douazeci de ani a daruit-o acest nobil sculptor francez, dar chiar si întreaga sa avere pentni a produce nemuritoarea statuie.
La început, cand sculptorul Bortholdi cauta un model pentru acest simbol al libertatii, a primit multe sfaturi contradictorii. Unii îi recomandau actrite celebre, altii personalitati politice ale vremii. 0 autoritate din lumea artei i-a recomandat sa-si aleaga "figuri marete prin ele însele". Examinand toate propunerile si figurile eroilor zilei, sculptorul a decis ca cel mai bun model pentru a ilustra visul de libertate a lumii este însasi mama sa. Mama sculptorului a pozat ca model pentru Statuia Libertatii.

Cu greu am putea gasi un omagiu mai frumos, model al dragostei si respectului cuvenit unei mame, platit de fiul ei.
 
Dragoste de mamă

O tânără domnişoară s-a întors acasă într-o după-amiază. Avusese o zi grea, cu multe probleme şi acum era obosită şi supărată. Mama ei, femeie în vârstă, s-a grăbit să-i iasă în întâmpinare. S-au aşezat împreună la masă, dar, ca orice mamă, a văzut de îndată tristeţea din sufletul fetei şi a căutat să o liniştească.
- Mai lasă-mă în pace, mamă! Crezi că toate se pot rezolva aşa, cu una, cu două?
Nici nu ştii despre ce-i vorba.
- Dar îmi poţi povesti - i-a răspuns, cu răbdare, mama. Poate te-aş putea ajuta...
- Cu ce să mă ajuţi, cu sfaturi? M-am săturat de atâtea întrebări şi sfaturi. Lasă-mă în pace! - a mai strigat tânăra fată şi a plecat în grabă, trântind uşa.
Spre seară, când s-a mai liniştit, când şi-a dat seama de greşeala ei, de supărarea pe care i-o pricinuise, cu siguranţă, mamei, s-a întors. Acasă însă, şi-a găsit mama aşteptând în fotoliul din faţa ferestrei, cu capul în piept, parcă ar fi adormit.
Dar ea murise, murise de inimă chiar în după-amiaza aceea. Zadarnice au fost lacrimile ce au urmat, zadarnică a fost toată durerea fetei. Mama murise şi ultimele cuvinte pe care le auzise de la copilul ei fuseseră: "Lasă-mă în pace!". Acest lucru o durea cel mai tare pe tânăra fată: mama murise fără ca ea să-i fi spus, de fapt, cât de mult o iubeşte, câtă nevoie are de prezenţa ei, de sfaturile ei, de dragostea ei - dragoste de mamă.

"După Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atât de mult ca pe mama." (Fericitul Ieronim)
 
Vinovatul dovedit

Demult, trăia într-un sat un brutar renumit pentru pâinea sa. Dar, într-o zi, lui i se păru că sunt cam uşoare bucăţile de unt pe care tocmai le cumpărase de la un ţăran şi le aşeză pe cântar. Când colo, ce să vezi?! În loc de 1 kg, cât trebuia să aibă o bucată, fiecare cântărea doar 800 de grame. Supărat foc, omul s-a dus degrabă la judecătorie, spunând că ţăranul înşală lumea şi cerând, bineînţeles, pedepsirea acestuia.
N-au trecut nici două ceasuri şi ţăranul a fost adus în faţa judecătorului, care l-a ameninţat:
- Dacă este adevărat ce spune brutarul, că îi înşeli pe oameni la cântar, te bag imediat la închisoare.
- Să-mi fie iertat - zise ţăranul - dar sunt nevinovat.
- Cum îndrăzneşti să minţi? -sări brutarul. Chiar astăzi am cumpărat aceste bucăţi de unt de la tine. Domnule judecător, trebuie să-1 închideţi pe acest şarlatan, care a încercat să mă păcălească!
- Aşa este, omule? - spuse atunci judecătorul. Este untul acesta al tău?
- Al meu este, însă, vedeţi dumneavoastă, eu nu am prea mulţi bani. Mi-am cumpărat un cântar, dar nu am mai avut bani şi pentru greutăţi, aşa că pun unt pe un braţ al cântarului, iar pe celălalt pun o pâine de-a brutarului, care - zice el - are 1 kg. Acum, dacă pâinea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce vină am?
Auzind una ca asta, judecătorul a cântărit imediat o pâine şi, într-adevăr, aceas¬ta nu avea decât 800 de g. În locul ţăranului, la închisoare a ajuns adevăratul vinovat, brutarul, care nu doar că înşela oamenii, dar mai dorea şi să fie aspru pedepsit cel care ar fi făcut exact ca el.
Cel ce vrea să înşele, singur se înşală. Chiar dacă nu vede nici un om greşeala sa, Dumnezeu îi vede păcatul; iar atunci când îl mai descoperă şi oamenii, ruşinea este cu atât mai mare.

"Cu nimic nu-L mânii pe Dumnezeu atât de mult ca atunci când nedreptăţeşti pe cineva." (Sfântul Ioan Gură de Aur)
 
Opriti-va si ganditi întai!

Un profesor de la Scoala de Medicina a pus într-o zi studentilor sai, urmatoarea întrebare: "Am sa va redau istoricul unei familii. Tatal are sifilis. Mama are TBC. Au avut deja patru copii. Primul este orb. Al doilea a murit imediat dupa nastere. Al treilea este surd. Al patrulea are TBC. Mama este însarcinata. Parintii ar dori sa faca avort. Care este decizia voastra ca viitori specialisti? Ce credeti?" Cei mai multi dintre studenti au recomandat avortul. "Felicitari, le-a spus profesorul. Tocmai l-ati ucis pe Beethoven!"
Nimic nu poate fi mai îngrozitor decat uciderea unei fiinte ce n-a putut vedea lumina zilei.
(Adaptat dupa "Monday Morning".)
 
Balada unul copil nenascut
Picioarele mele plapande nu vor alerga niciodata pe pajistea înrourata a diminetii, ele mi-au fost strivite inainte ca sa salute rasaritul.
Degetele mele nu se vor întinde niciodata sa apuce laurii învingatorului, pentru ca alergarea mea s-a încheiat înainte de-a fi învatat sa fac primii pasi.
Inaltimea mea nu va fi niciodata masurata pe peretele casei; cresterea mea a fost oprita, cand înca nu ma vazuse nimeni. Buzele si gura mea nu vor gusta niciodata fructele gustoase ale pamantului, pentru ca eu am fost aruncat ca un fruct nedorit.Ochii mei nu vor scruta niciodata cerul urmarind zmeul de hartie colorata cum se înalta în vazduh, ei mi-au fost distrusi atunci cand stateau în pantecut întunecos.
Nu voi sta niciodata pe deal cu parul în vantul primaverii; nu voi pasi niciodata pe tarmurile vietii si nu voi cunoaste niciodata bataia valurilor timpului, pentru ca eram pe drum, dar eram neiubit, si aceasta era vina mea cea mare.
Nu am nici un nume, un graunte de nisip, unul din mortii fara numar, dar fapta ce m-a facut cenusa pluteste rosie pe marea vesniciei.
 
Am circa 700 de povestioare stranse, in 4 ani, dar nu toate au aceeasi valoare!
 
Sa închizi toate usile

Un elev ispravise liceul si se pregatea pentru continuarea studuilor într-un oras mare.
"Dumnezeu sa-ti ajute, dragul meu, sa poti închide usile!" - îi zise bunica la despartire.
"Ce usi, bunica draga? Doar n-o sa ma fac portar la terminarea liceului?"
"Pe unde vei merge, baga de seama sa-ti închizi mai întai usile urechilor tale. Sa le închizi fata de toate soaptele si ispitele diavolului.
Sa-ti închizi apoi usile ochilor tai. Sa nu citesti carti rele, pline de otrava si sa nu te duci nicaieri unde inima ta se poate otravi cu privelistea ochilor.
Sa-ti închizi apoi usa gurii tale, ascultand de sfatul psalmistului: 'Pune Doamne paza gurii mele si usa de îngradire buzelor mele!', gandindu-te neîncetat la cuvintele Mantuitorului, 'ca pentru orice cuvant nefolositor omul va da seama în ziua judecatii'.

Si mai presus de toate, dragul meu, sa-ti inchizi usa inimii tale fata de toate ispitele cele rele. Sa o lasi deschisa numai pentru Domnul. Asa facand, bine vei umbla în viata."(Iosif Trifa)
 
Omul milostiv

Într-o şcoală de la ţară, la ora de religie, un copil l-a întrebat pe preot, care le vorbea despre milă, ca despre prima virtute pe care trebuie să o avem neapărat ca să ne mântuim. - Părinte, dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum să fac eu milostenie? Dacă aş avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă inimă, dar aşa...
- Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am văzut-o peste drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrână, ce se ostenea cu o legătură de lemne. Mai târziu, am zărit-o iarăşi îndrumând un călător ce se rătăcise şi, chiar dacă nu 1-a putut ospăta, un sfat bun şi o cană cu apă rece s-au găsit şi pentru el. Când vecina de alături a plecat în târg cu treburi, i-a lăsat în grijă copilul cel mic. Spre seară, când doi săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe frumoase, i-a împăcat. Vezi tu, acum, ce este mila? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să-i ajuţi cu atât cât poţi. Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.

"Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul.
Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece!" (Sfântul Ioan Gură de Aur)
 
Ce poate face un batran

Chiar înainte sa parcheze masina în singurul loc liber din imensa parcare, batranul de la volan vazu cu uimire cum un tanar cu o masina sport i-o lua înainte retezandu-i calea. Coborand din masina lui cu un zambet larg pe fata, tanarul îi spuse:
- Vezi mosule ce poate face o masina mica, sport cu un soter tanar si dibaci?
Batranul accelera vartos. Lovi frontal masina sport cu Cadillacul sau masiv, facand-o harmonica. Coborî apoi, si spuse tanarului care privea cu ochii umflati de uimire si indignare:

- Vezi baiete ce poate face o masina mare cu un sofer batran si bogat?
 
Comoara adevarata...

Plimbandu-se prin sat, un boier s-a intalnit cu un taran sarac si a inceput a se lauda cu averile lui:
- Vezi tu livada de pe deal ? E a mea. Padurile care inconjura satul sunt si ele ale mele. Pana si pamantul pe care calci acum al meu este. Tot ce vezi, de jur-imprejur, e proprietatea mea. Toate astea sunt doar ale mele.
- Dar acela ? - l-a intrebat taranul, aratand cu degetul spre cer. Nu cred ca si cerul este al tau. Acela este al meu - a mai spus taranul si, cu zambetul pe buze, a plecat linistit, lasandu-l pe boier mirat si cu ciuda in suflet.

"Saracul este omul absolut."
 
Salvatorul

O tanara foarte frumoasa a cazut peste balustrada unui vas de agrement. Nimeni dintre pasageri n-a schitat nici un gest s-o salveze. Spre mirarea multimii, peste balustrada vasului a sarit un batranel, care a salvat-o pe fata din valurile înspumate ale marii. Salvatorul este primit pe punte ca un erou. S-a organizat o petrecere ad-hoc în cinstea lui. Dupa toate laudele aduse curajului sau, a avut si bietul om un minut de ragaz sa spuna ceva printre gafaieli:

"Vreau sa stiu cine m-a aruncat în apa!".
 
ABC-ul vietii crestine

Asculta întai si dupa aceea vorbeste.
Binecuvanta si nu blestema.
Credinta în Domnul sa-ti fie taria.
Dragostea acopera o sumedenie de pacate. Iubeste deci.
Edifica-te zilnic prin rugaciune.
Fugi de poftele carnii.
Gaseste totdeauna latura buna a lucrurilor.
Harul lui Dumnezeu este îndeajuns sa fii mereu bucuros.
Ignorarea altora nicicand sa nu fie pomenita în viata ta.
Judeca-te pe tine însuti, caci judecata este a Domnului.
Lumina ta sa-ti fie Cuvantul stant.
Munceste cu drag, ca pentru Domnul oriunde vei fi.
Nu încerca sa te dai altul decat cel ce esti.
Opune-te oricarui rau, oricarui pacat.
Partasia cu fratii caut-o mereu.
Rabda ispita si vei fi biruitor.
Sacrifica-te pentru binele altora.
Stiinta adevarata se capata prin frica de Domnul.
Taci atunci cand n-ai cuvinte de zidire.
Tinuta ta sa-ti fie modesta si decenta.
Urmareste pacea si neprihanirea.
Zeciuiala este datoria ta fata de Domnul.
 
Gratis dar nu ieftin

Un miner i-a spus într-o zi pastorului unei biserici ca el nu poate crede ca Isus îi iarta pacatete, deoarece este asa de ieftin totul, numai sa te rogi simplu si sa-I ceri iertare.
Pastorui i-a întrebat:
- Ai fost azi la lucru?
- Da, desigur.
- Cand ai urcat la suprafata ai platit pentru lift?
- Sa platesc? Nici vorba. Am urcat în cabina si am apasat butonul.
- Nu te-ai temut sa te încrezi în cabina aceea a liftului? Era gratuita.
- 0, nu!, a exclamat minerul. A fost gratuita pentru mine, dar a costat o groaza de bani pe patronul minei.

Deodata a înteles marele adevar. Daca iertarea pacatelor sale nu-l costa nimic, asta nu înseamna ca nu L-a costat pe Dumnezeu. El a platit pretul trimitandu-L la cruce pe singurul Sau Fiu, Domnul nostru Isus Hristos. Ceea ce mai ramanea minerului de facut, era sa urce în cabina liftului credintei.
 
Lectia ceasurilor
Carol al V-lea a dus o mare lupta pentru ca toti supusii sai sa adopte acelasi mod de gandire în ceea ce priveste religia. Dorind o uniformizare a crezului crestin din tara sa, a dezlantuit o mare prigoana împotriva celor care aveau alte pareri decat cele oficiale. Mii de oameni au preferat sa moara decat sa se conformeze modelului impus. Dupa o domnie destul de lunga, Carol al V-lea a abdicat în 1556, retragandu-se la o manastire unde a început sa-si omoare vremea încercand sa potriveasca o duzina de ceasuri sa mearga exact la fel. Falimentand în încercarea sa, si-a spus: "Ce nebun am fost atunci cand am crezut ca voi putea face ca toti oamenii sa creada la fel în credinta lor crestina, cand nu pot face nici macar doua ceasuri sa mearga la fel".
Carol al V-lea nu a fost singurul nebun care a încercat sa-i faca pe altii sa gandeasca la fel ca el. Din pacate, noi, romanii, am avut parte de un asemenea nebun care ne-a pricinuit suferinti inimaginabile, încercand sa ne potriveasca ca pe niste ceasuri sa aratam aceeasi ora a mandriei sale demente.
 
Baptistul sl penticostalul
Cand fiecare a primit rasplatirea pentru viata sa de credinta si marturie depusa între oameni, baptistul a primit un Cadillac si penticostalul un Chevrolet Caprice. In timp ce se plimbau prin cer, penticostalul vede cu uimire Cadillac-ul baptistului facut armonica de un pom. S-a dat jos imediat sa vada daca poate fi de folos. "Esti ranit? N-ai patit nimic?" Baptistul se tavalea pe jos de ras. "Nu înteleg ce-i atat de amuzant" i-a spus penticostalul,"Ii-ai distrus masina, si mai poti sa razi?"
Baptistul a replicat "Tocmai l-am vazut pe papa. I-au dat patine cu rotile".

Surpriza frizerului
Un rabin s-a dus la frizer. Dupa ce a fost tuns s-a pregatit sa plateasca. "Nu trebuie sa platiti. Eu nu iau bani de la rabini pentru tuns!", a spus frizerul. A doua zi de dimineata, frizerul a gasit o paine evreieasca pe treptele frizeriei.
Peste cateva zile, un preot catolic a venit sa se tunda. Cand sa plateasca, frizerul i-a spus: "Eu nu iau bani de la preoti pentru tuns!". A doua zi de dimineata frizerul a gasit o sticla cu vin pe treptele frizeriei sale.
Peste alte cateva zile, un pastor penticostal a mers sa se tunda. Cand sa plateasca, frizerul i-a spus: "Eu nu iau bani de la pastori pentru tuns!". A doua zi de dimineata, frizerul a întalnit 15 pastori penticostali gata de tuns la usa frizeriei sale.
 
Ligheanul
Bruce Thielemann, pastorul Primei Biserici Prezbiteriene din Pittsburgh, a povestit conversatia cu unul din membri bisericii sale. Acesta i-a spus:
"Voi predicatorii vorbiti mult despre darnicie, dar ar fi cazul sa stiti ca ori de cate ori abordati acest subiect, nu faceti nimic altceva decat teologia ligheanului."
"Teologia ligheanului? N-am auzit înca de asa ceva pana acum. Ce vrei sa spui cu aceasta?"
"Adu-ti aminte ce a facut Pilat atunci cand a avut ocazia sa-L elibereze pe Isus. A cerut un lighean si si-a spalat mainile, vrand sa spuna ca pe ei nu-l priveste aceasta problema si ca el nu este cu nimic vinovat. Dar Isus, cu o seara înainte, a cerut si El un lighean si a spalat picioarele ucenicilor Sai.
Asadar, de fiecare data se ajunge la teologia ligheanului. Pe care îl vei folosi?"
 
Corabia lui Noe si magarul
Iosif Trifa, întemeietorul Oastei Domnului, relateaza urmatoarea întamplare. 0 reproducem din cele 600 de istorisiri ale sale, în limbajul sau atat de colorat.
Intr-o stransura de oameni, se vorbea ceva în legatura cu potopul si corabia lui Noe, discutandu-se ceea ce scria Calendarul Lumina Satelor din anul 1929, despre corabia lui Noe si cutremurul din Balcani.
Un tanar ce umblase prin scoli si se tinea "învatat" mare, lua în zeflemea cele spuse în Biblie despre corabia lui Noe. "Eu - zise tanarul - ca om cu scoala si carte, nu mai pot crede azi în astfel de basme... cum oare ar fi putut încapea toate dobitoacele într-o barca lunga de 300 de coti si lata de 50 de coti? ... si pe deasupra si mancare pentru ele.. sa creada cine poate astfel de basme".
Atunci, ridicandu-se, un batran credincios astfel grai:
- Dragii mei, eu am auzit o istorie pe care o povestea mosul meu si spunea ca a auzit-o si el de la alti batrani.
Cica atunci cand au început ploile potopului, Noe a poruncit dobitoacelor sa intre în corabie. A strigat pe camila de la sud:
- Camila intra în corabie!
Si camila a intrat. A strigat apoi pe ursul de la nord:
- Ursule iutra în corabie!
Si ursul a intrat. A strigat elefantul si elefantul a intrat în graba.
Intr-o vreme, iata vine si magarul. Noe îi striga si lui:
- Magarule, intra în corabie! Dar magarul s-a oprit cu mirare la usa corabiei zicand:
- Ce înseamna aceasta barca? Uite e numai de 300 de pasi de lunga si de 50 de lata si, Noe vrea sa ne stranga aici pe toate dobitoacele; ba înca si mancare sa ne puna. Camila, ursul, elefantul si celelalte animale au intrat pentru ca sunt dobitoace proaste si nu-si dau seama despre ceea ce fac... însa eu, care am studiat prin scoli si am învatatura multa, nu pot sa cred într-un astfel de lucru imposibil... Astfel judecandu-se, magarul zabovea sa intre în corabie.
Atunci, ridicandu-se, Noe îi striga:
- Magaruie! Aici nu-i vreme de ocoselile tale, mars înauntru, si apucandu-l Noe de urechi, îi trase una buna mai omenindu-l si peste spate cu un bat. Si a intrat magarul în corabie si a aflat si el loc împreuna cu celelaltei dobitoace.
- Te rog sa nu ma vatemi! Grai atunci tanarul "cel învatat" întru rasetele oamenilor - si de atunci nu s-a mai apucat sa combata cele spuse de Biblie....daca voi nu ma vreti, eu va vreu...
 
Ce ne dati în locul lul Dumnezeu
Era în pauza, dupa ora de filosofie, la Facultatea de Constructii din Timisoara. Lectorul se întretinea cu studentii pe coridor. Printre altele afirma:
"Predicatorii pocaitilor sunt deosebit de abili sa exploateze crizele ivite în viata oamenilor. De exemplu, moare cineva drag din familie. Imediat, acesti predicatori vin si-L ofera pe Dumnezeu ca suport moral în asemenea momente grele. Astfel, unii se pocaiesc."
"Tovarasul lector, a spus unul dintre studenti, care era credincios, fiecare din noi vom avea asemenea momente grele în viata. 0 sa ne moara parinti, frati, prieteni, copii. Daca noi suntem marxisti atei, ce ne-ati oferi ca suport moral în asemenea momente de criza din viata?"
"Nu am nimic de oferit în locul lui Dumnezeu", a spus lectorul, si a plecat.

Palma lul Dumnezeu
Incandescent în discursul furibund împotriva lui Dumnezeu, un profesor ateu din Berlin, a facut spre surprinderea tuturor o afirmatie stranie:
- Unde este Dumnezeu? Daca ar exista ar veni acum sa-mi traga o palma pentru tot ce am spus împotriva Sa. Sa vina daca exista. Iata, stau aici. Astept...
Ridicandu-se încet din primele randuri ale audientei, un tanar a înaintat spre tribuna profesorului. Cand a ajuns la un pas în dreptul lui, i-a tras o palma zdravana, spunand: "Un avertisment din partea lui Dumnezeu!"

Pierderea credintei
Un baietas a fost atat de impresionat de lectia de la scoala duminicala si mai ales de desenul atat de frumos sub care scria: "Aveti credinta în Dumnezeu". Inspre casa, se uita cu bucurie la hartia colorata pe care o primise. Vantul însa, i-a smuls desenul care a zburat pe fereastra deschisa a autobuzului.
- Opriti autobuzul. Mi-am pierdut credinta în Dumnezeu!, a strigat copilul. Soferul a oprit si hartia colorata a fost recuperata. Cei mari din autobuz au comentat: "Binecuvantata este inocenta copilarieii". Cineva însa, cu mai multa întelepciune, a adaugat:
- Am fi mult mai fericiti daca am fi tot atat de întelepti sa cerem o oprire din iuresul vietii atunci cand suntem în real pericol sa ne pierdem credinta noastra în Dumnezeu!


Scepticul
Zilele noastre au creat atatia sceptici care pretind ca numai ceea ce cade sub incidenta simturilor noastre este demn de crezare. Un astfel de sceptic declara unui credincios batran: "Eu nu pot crede în existenta a ceea ce nimeni n-a vazut. Suntem fiinte rationale!"
"Ai vazut vreodata Franta?", l-a întrebat batranul.
"Nu, dar au vazut-o altii".
"Deci, pot sa adaug ca tu crezi si ceea ce au vazut altii nu numai ceea ce ai vazut tu?"
"Exact!"
"Nu te supara. Ti-ai vazut cumva vreodata creierii? Sau altcineva i-a vazut?"
"Nu"
"Dar crezi ca ai creieri, nu-i asa?", a adaugat batranul.
 
Un supliment, pentru moderatorul meu drag!

Nebun sau mincinos
S-a petrecut într-un satulet din judetul Arad. Brigada de propagandisti atei au adunat satul la Caminul Cultural. Au discutat mai multe ore despre inexistenta lui Dumnezeu, despre cuceririle stiintei, despre zborurile cosmice, despre Univers. Au raspuns mai multor întrebari, iar la plecare, masina care trebuia sa-i duca în alta comuna, unde sa "raspandeasca lumina stiintei", întarzaia sa soseasca. Cel mai înversunat ateu dintre ei a tras o înjuratura de Dumnezeu. Un batran care era prin apropiere si a auzit înjuratura s-a apropiat de tovarasul frumos îmbracat si i-a spus:
- Domnule tovaras. Bag sama ca dumneata ori esti nebun, ori un mare mincinos.
- Cum vorbesti asa cu mine, mosuie?, a întrebat tovarasul profund jignit.
- Apai eu alta nu vad c-ar fi. Ne-ai spus aici la camin ca Dumnezeu nu exista, iar acum te-am auzit ca-L sudui. Ori esti nebun, ca sudui pe cineva care nu exista, ori ne-ai mintit pe toti.
Tovarasul a plecat capul rusinat si n-a mai scos nici un cuvant.

Unitate
Doi oameni, ce facusera cunostinta unul cu celalalt de curand, intrasera într-o conversatie pe teme religioase.
"Esti protestant sau catolic?", întreba primul.
"Protestant", raspuse al doilea.
"Si eu! Ce denominatiune?"
"Baptist", sosi raspunsul.
"Si eu!", spuse primui cu entuziasm. "Conventia de nord sau cea din sud?"
"Conventia din nord."
"Si eu'", striga acum primul.
Apoi conversatia continua tot asa, întrebare, raspuns, din ce în ce mai aprins. In cele din urma cel dintai întreba:
"Baptist din Conventia de nord, conservator, din regiunea Marilor Lacuri, fundamentalist, adept at Conciliului din 1879 sau baptist din Conventia de nord, conservator, din regiunea Marilor Lacuri, fundamentalist, adept al Conciliului din 1921 ?"
"Baptist din Conventia de nord, conservator, din regiunea Marilor Lacuri, fundamentalist, adept al Conciliului din 1912."
"Piei,ereticule!"

Cele zece porunci
In unul din romanele sale, Sara Orne Jewett, povesteste ca pe drum spre casa unui capitan de vas, un pensionar a vazut o multime de bete colorate în rosu si galben, care erau înfipte într-un ogor, aparent fara nici o logica. Curioasa, l-a întrebat pe capitan, care era rostul acelor bete ciudate. Acesta i-a explicat ca atunci cand a arat prima data ogorul, aproape ca si-a distrus plugul lovindu-l de niste stanci ce sunt pana aproape la supratata ogorului. Pentru a ocoli pe viitor acele zone periculoase, a fixat betele colorate.
"Intr-un sens, Dumnezeu a facut la fel atunci cand ne-a dat Cele Zece Porunci..." - a zis el. "Ele semnalizeaza zece domenii periculoase din viata omului. Evita-le si nu-ti vei prinde plugul."


Entuziasm
O sora ce traia într-un mod energic, sonor, predicile pe care le auzea, vizita de aceasta data o biserica formala. "Amin!", spuse sora dupa ce predicatorul afirmase ceva, dandu-si astfel acordul ei.
"Sora", spuse omul cu ordinea ce era prin apropiere, "Va rog sa va retineti. Nu permitem asa ceva în aceasta biserica."
Dupa cateva clipe, purtata de mesajul predicii, ea striga din nou: "Amin! Slava Domnuluit Aleluia!"
Omul de ordine veni în graba la ea: "Sora! Trebuie sa încetati imediat sau sa plecati!"
"Nu am vrut sa deranjez... dar sunt atat de bucuroasa de cand L-am gasit pe Domnul, explica ea.
"Poate ca L-ati gasit pe Domnul", comenta omul de ordine, "dar sunt sigur ca nu L-ati gasit în biserica aceasta!"

10 motive pentru care eu nu ma spal!
1. Cand am fost copil am fost fortat sa ma spal.
2. Cei care se spala sunt niste ipocriti, pentru ca se cred mai curati decat restul.
3. Sunt atatea soiuri de sapunuri si este asa de dificil sa-l alegi pe cel care trebuie.
4. Obisnuiam sa ma spal, dar am încetat, pentru ca e asa de plictisitor.
5. Nici unul din prietenii mei nu s-au spalat vreodata.
6. Sunt înca tanar. Cand voi începe sa fiu murdar o sa iau în considerare sa ma spal.
7. Ma spal la ocazii speciale, cum sunt Craciunul sau la înmormantari.
8. Ca sa ma spal cere timp.
9. Apa calda nu este întotdeauna disponibila.
10. Comerciantii de sapun vor doar sa faca bani pe spinarea noastra.

Suna absurd si caraghios? Desigur. La fel ca motivele pentru care oamenii nu vor sa se spele de murdariile pacatelor prin pocainta.
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top