“A trai este un drept, nu o obligatie.” Sinuciderea asistata medical, moarte demna sau crima?
Un cap viu asezat pe un corp mort, astfel se caracteriza Ramon Sampedro, celebrul tetraplegic care, timp de 29 de ani, a pledat pentru dreptul de a fi ajutat sa moara. “Statul insista sa imi pedepseasca ajutoarele. As sugera sa le fie taiate mainile, fiindca numai cu ele au contribuit. Constiinta a fost numai a mea”, scrie Ramon Sampedro in scrisoarea sa de adio. Poate fi vreodata corect sa ucizi chiar daca intentia este cea de a alina suferinta cuiva?
Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.
Sinuciderea asistata de medici (SAM) a starnit numeroase controverse, pozitiile pe care oamenii le adopta privind acest subiect fiind foarte variate. Pe de o parte exista ideea ca omul are dreptul fundamental de a lua decizii esentiale pentru autonomia si demnitatea sa, dreptul la sinucidere fiind justificat. Pe de alta parte legalizarea sinuciderii asistate de medici ar putea deschide calea abuzurilor, fiind ucisi inclusiv acei pacienti care nu isi doreau sa moara. Problema este complicata in mod suplimentar de o serie de distinctii, precum cea dintre “a induce moartea” si “a lasa sa moara”.
Cele mai multe state ale lumii se impotrivesc sinuciderii asistate de medici. Totusi aceasta practica a fost deja legalizata in Elvetia, Belgia, Olanda si in Oregon(S.U.A.). Spre deosebire de legea din celelalte tari, cea elvetiana este mult mai permisiva, de exemplu nu tine cont de nationalitatea solicitantului si nu considera obligatorie implicarea unui medic.
* Vezi o fotogalerie publicata de ziarul The Guardian cu imagini din salile “Dignitas”, o clinica din Elvetia unde se practica sinuciderea asistata medical
Ce inseamna sinuciderea asistata medical?
Sinuciderea asistata de medical (SAM) este una dintre formele de eutanasie si presupune moartea unui pacient ca urmare directa a asistentei acordate de un medic.
Sinuciderea asistata este permisa persoanelor care se afla in stadiul terminal al unor boli incurabile. Serviciile de eutanasiere pot fi aplicate si asupra pacientilor diagnosticati cu boli mentale incurabile dar care au discernamantul integru astfel incat sa poata lua o hotarare referitoare la propria viata. In cazul Elvetiei, decizia de a curma viata unor persoane cu astfel de boli este stabilita in urma unor analize psihiatrice amanuntite, in conformitate cu rigorile impuse de Curtea Federala Suprema.
Cate tipuri de eutanasie exista?
Exista mai multe tipuri de eutanasie, potrivit unui raport intocmit de Asociatia ProVita.
* Eutanasia voluntara – eutanasia la cererea sau cel putin cu consimtamantul pacientului.
* Eutanasia involuntara – eutanasia impotriva dorintei unei persoane competente (care isi poate exprima vointa).
* Eutanasia non-voluntara – eutanasia unui pacient non-competent, precum persoane suferind de dementa senila sau copii mici.
* Eutanasia activa – terminarea intentionata a vietii unui pacient de catre un medic care crede ca moartea este in beneficiul pacientului.
* Eutanasia pasiva – terminarea vietii unui pacient prin omisiune, spre exemplu prin retragerea tratamentului.
* Sinuciderea asistata medical – terminarea de catre un pacient a propriei vieti cu ajutorul medicului (in practica diferenta fata de eutanasia voluntara este minima).
Motivatiile care ii imping pe pacienti sa recurga la sinuciderea asistata medical:
* fizica: durerea insuportabila, simptome neurologice, dispnea (teama de sufocare), astenia extrema (adinamia), limitari senzoriale (vaz, auz), incontinenta, tulburarile de somn;
* sociala: nevoia ridicata si dependenta de ingrijiri de lunga durata, imobilitatea, izolarea sociala;
* psiho-existentiale: teama de urmarile unui tratament radical (deformari faciale sau corporale), pastrarea controlului asupra circumstantelor mortii, pierderea capacitatilor de angajare in activitati care fac viata placuta/de suportat (gatit, scris, citit, plimbat), pierderea demnitatii, pierderea sensului vietii, a autonomiei.
Sinuciderea asistata medical in Romania
SAM nu este o practica legalizata in Romania si nici nu a fost pusa problema de a concepe un proiect de lege in acest sens. Pana in momentul de fata un singur roman (Andrei Haber) a apelat la sinuciderea asistata medical, optand pentru clinica “Dignitas” din Elvetia. Este momentul pentru o astfel de discutie? “Tinand cont de pregatirea medicilor de la noi din tara, cred ca nici nu este cazul sa ne punem o astfel de problema. Cred ca aceasta metoda ar da nastere unor abuzuri, atat din partea medicilor, cat si din partea familiilor, care ar putea transforma medicul in tinta unor urmariri”, a declarat dr. Persida Boscan, medic specialist ATI in cadrul Life Memorial Hospital.
Potrivit unui raport intocmit de TNS CSOP privind consumul de analgezice, unul dintre trei romani utilizeaza medicamente impotriva durerilor cel putin o data pe luna. Desi acest raport lasa de inteles ca romanii ar fi sensibili la durere, putine au fost situatiile in care pacientii le-au solicitat medicilor asistenta in a se sinucide, pentru ca nu mai suportau suferinta. “Nu mi-a cerut niciun pacient pana acum sa ii dau medicamente care sa ii grabeasca moartea. La noi in tara nu exista astfel de solicitari, deoarece se stie ca sinuciderea asistata medical nu este legala. Probabil ca daca lucrurile ar functiona precum in Elvetia, ar incepe si romanii sa se gandeasca la aceasta solutie. Eu cred ca oamenii trebuie sa stie ca au si aceasta posibilitate de a actiona in situatiile in care suporta foarte greu durerile, insa nu as accepta sa aplic o astfel de metoda. Ar fi foarte dificil de suportat ideea ca as lua viata unui om. Cred ca e de datoria noastra sa ne asteptam linistiti sfarsitul”, a precizat dr. Emilian Dumitru, medic cardiolog in cadrul Institutului de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare “C.C. Iliescu”.
In acelasi registru se incadreaza si opinia dr. Dan Marinescu, medic specialist in medicina de urgenta, din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca. Acesta considera ca datoria medicului este de a stabiliza starea de sanatate a pacientului si ca legalizarea sinuciderii asistate medical i-ar conferi doctorului o putere pe care nu ar fi indreptatit sa o detina. “Presupun ca medicii care activeaza in clinicile din Elvetia sunt cei care si-au dorit sa lucreze intr-un asemenea loc. Eu nu m-as angaja niciodata intr-o astfel de clinica. Cred ca meseria pe care o am ma recomanda pentru a face alte lucruri. Nu as accepta sa pun in practica aceasta metoda, pentru ca nu pot anticipa ceea ce un pacient ar putea gandi chiar si in ultimele clipe de viata. Poate ca are chiar o revelatie, suferinta duce la multe decizii noi, neasteptate. In plus exista si acele vindecari miraculoase”, a completat dr. Dan Marinescu.
Implicatiile morale ale sinuciderii asistate de medici
Intrebarea de ordin moral care apare atunci cand discutam despre sinuciderea asistata de medici este daca actiunea de a ucide, chiar si cu intentia de a alina suferinta unui om drag, poate fi vreodata justificata. Ce se intampla atunci cand mana care ucide este aceeasi cu cea care, prin juramantul lui Hippocrate, si-a asumat datoria de a vindeca? Stiloul cu ajutorul caruia substantele letale sunt mentionate pe reteta sinucigasului pare a fi condus de doua maini: a medicului si a pacientului.
“Procesele care conduc catre moartea mea au fost divizate atent in actiuni mici care nu constituie o crima in sine si au fost executate de cateva maini prietenoase. Chiar si in aceste conditii statul insista sa imi pedepseasca ajutoarele. As sugera sa le fie taiate mainile, fiindca numai cu ele au contribuit. Constiinta a fost numai a mea”, acesteau au fost ultimele cuvinte ale lui Ramon Sampedro, spaniolul tetraplegic, care a fost imobilizat la pat timp de 29 de ani, in tot acest timp pledand pentru dreptul de a muri cu demnitate. Lupta spaniolului de a face legala sinuciderea asistata de medici a facut inconjurul lumii si a deschis oficial aceasta dezbatere, povestea sa fiind ulterior ecranizata de regizorul Alejandro Amenabar (“Mar Adentro”,2004).
Riscul de abuz
Unul dintre argumentele menite sa combata legalizarea sinuciderii asistate de medici este acela ca SAM ar putea deveni o practica de rutina, folosita la scara larga. In tarile unde sinuciderea asistata de medici este permisa au fost depistate numeroase cazuri in care au fost ucisi inclusiv pacienti ce nu isi doreau sa moara.
In urma unei evaluari efectuate pe o durata de 10 ani, cercetatorii danezi arata ca in Olanda, tara in care eutanasia a fost legalizata, cel putin 1000 de pacienti sunt ucisi in fiecare an prin eutanasiere fara consimtamantul sau dorinta lor. Potrivit primului raport, publicat in 1991, in 1000 de cazuri (echivalentul a 0.8% din totalul deceselor) medicii au prescris un medicament cu intentia clara de a grabi sfarsitul fara cererea explicita a pacientului. Urmatoarele doua raporturi, din 1996 si 2001, confirma aceste dezvaluiri. In anul 2011, tot 1000 de decese (0.7% din total) erau inregistrate impotriva dorintei persoanelor sau fara consimtamantul liber al acestora, potrivit unui studiu de sanatate publica realizat in Olanda.
Mai grav este faptul ca doctorii olandezi raporteaza autoritatilor, in prezent, numai jumatate din cazurile de eutanasie.
Turismul macabru
Persoanele care dispun de importante resurse financiare au posibilitatea de a-si pune capat vietii cat mai repede si in mod legal. “Paradisul” acestor oameni este Elvetia, unde numeroase organizatii pun la dispozitia pacientilor sinuciderea asistata de medici. Doua dintre acestea poarta numele de “Exit” si “Dignitas”. Numarul mare de persoane care calatoresc in Elvetia pentru aceste servicii a dat nastere unui nou tip de turism: “turismul macabru” sau suicidal.
Etapele de pregatire a sinuciderii asistate medical
Un mit legat de modul de functionare al “Dignitas” prevede ca o persoana care doreste sa moara poate contacta personalul acestei organizatii, poate calatori pana in Elvetia si discuta cu un medic care ii va prescrie substanta letala, urmand sa moara in aceeasi zi. “Dignitas” incearca sa combata aceasta idee falsa explicand faptul ca este necesara indeplinirea mai multor etape pana ce un pacient sa se poata sinucide cu asistenta unui medic.
Sinuciderea cu asistenta din partea medicilor este efectuata in urma unei evaluari, care are scopul de a verifica daca: cererea este deliberata si stabila, este vorba de o boala cu prognostic nefavorabil, suferinta este insuportabila sau exista dizabilitati extreme.
Exista si o serie de criterii pe care, “Dignitas” spre exemplu, le ia in considerare atunci cand evalueaza cererea unui pacient pentru o sinucidere asistata de medici:
* o declaratie a dorintei de a muri in asistenta medicilor,
* exprimarea repetata intr-o perioada de timp relevanta a dorintei de a muri,
* confirmarea faptului ca nu exista nicio presiune exercitata de o alta persoana asupra pacientului, ceea ce ar inseamna ca dorinta de a muri ii apartine exclusiv pacientului,
* confirmarea faptului ca pacientul se afla in deplinatatea capacitatilor mintale atunci cand hotaraste ca doreste sa moara.
Principii filosofice si politice dupa care functioneaza “Dignitas”
Pozitia pe care filosofia adoptata de “Dignitas” se bazeaza este una liberala. Intr-o tara libera, orice intiativa libera este permisa individului, in conditiile in care prin aceasta actiune nu sunt prejudiciate interesele unei alte persoane, este precizat in regulamentul Dignitas.
Valorile pe care aceasta organizatie le respecta sunt:
* respectul pentru libertatea si autonomia individului,
* apararea libertatii si a autonomiei individului impotriva unui tert care incearca sa restrictioneze aceste drepturi fie ele ideologie, religioase sau politice,
* solidaritatea manifestata fata de persoanele sensibile, in special fata de cele care lupta cu interesele materiale ale unei persoane terte,
* apararea pluralismului ca o garantie a dezvoltarii continue a societatii, bazata pe libera competitie a ideilor,
* protejarea persoanelor care militeaza pentru prevenirea si alinarea suferintei umane atunci cand aceasta este posibila.
http://medlive.hotnews.ro/“a-trai-e...-asistata-medical-moarte-demna-sau-crima.html
