„Burta de bere”. Legenda sau trista realitate?
Catre toti bautorii de bere din Romania: daca exagerati cu halbele, va ingrasati, mai ales cand le condimentati si cu celelate „ingrediente” pe care le atrage berea – chipsuri, mici, covrigei, alune, popcorn si faptul ca priviti inert meciurile de fotbal la televizor. Doar ca nu berea va umfla direct burta, disproportional cu restul corpului, cum crede multa lume. Cel putin asa spun specialistii.
de Ionut Dulamita
„Burta de bere” e mai mult un mit, sustine medicul nutritionist Corina Zugravu, pentru ca se face o confuzie intre senzatia de plenitudine abdominala de dupa consum si locul unde se depoziteaza tesutul adipos. „Grasimea se aseaza unde vrea ea si cum un barbat sedentar face burta, cu sau fara bere, lumea arunca vina pe bautura”. Berea este considerata aliment si atrage cu sine si avantaje daca este consumata in mod constant, insa nutritionistul Serban Damian avertizeaza pe site-ul sau: „Din pacate, consumul exagerat de bere nu creste aportul vitaminic ci, din contra, pentru metabolizarea acesteia sunt consumate cantitati mari de vitamine (de exemplu B1, motiv pentru care alcoolicii fac beri-beri). De asemenea, substantele amare si dioxidul de carbon din bere stimuleaza apetitul. Bautorii de bere au o mare probabilitate de a deveni supraponderali”.
Cercetarile au aratat ca organismul persoanelor care consuma bere in mod regulat arde mai incet grasimile, spune dr. Alin Popescu, specialist in medicina sportiva, pentru ca alcoolul duce la depozitarea mai rapida a acizilor grasi liberi in celulele adipoase si pentru ca organismul arde mai intai alcoolul consumat. „Astfel, excesul de grasime se depoziteaza sub musculatura abdominala si efectul este renumita ‘burta de la bere’”, explica el. „Insa aceasta nu este un efect direct al consumului de bere, ci al alimentatiei si stilului de viata nesanatoase asociate consumului de bere, in combinatie cu reducerea arderii grasimilor in organism”.
Unii cercetatori sustin insa ca berea duce la cresterea depozitelor de grasime de pe abdomen datorita continutului bogat in fitoestrogeni din hamei, continua Alin Popescu, care ar favoriza depunerea de grasimi, in special pe abdomen. Cu toate acestea, studiile au aratat ca nu exista o corelatie directa intre consumul de bere si aparitia obezitatii abdominale, spune pentru TOTB dr. Serban Damian, nutritionist sportiv acreditat de Comitetul International Olimpic, care da ca exemplu o cercetare pe care o puteti accesa aici.
„Asadar, bautorii de bere nu prezinta o predispozitie mai mare pentru aparitia obezitatii abdominale, nici raportat la cei care nu consuma alcool, nici la consumatorii de vin sau alte bauturi alcoolice”, spune Serban Damian.
Alin Popescu dezvolta subiectul, vorbind de un studiu recent care a analizat legatura dintre consumul de bere si obezitate. Astfel, spune el, intr-un grup de persoane care au baut bere pe parcursul unui an, au fost mai putini oameni obezi – cu indice de masa corporala de peste 30 kg/m2 – decat in grupul celor care nu au baut nici o bere”. Berea in exces ingrasa pur si simplu, continua Serban Damian, iar cei care au predispozitie pentru obezitate abdominala o vor dezvolta indiferent de sursa excedentului de energie.
„Ideea ca berea duce la obezitate provine probabil din faptul ca acest consum de bere duce la un stil de viata si o alimentatie nesanatoase”, explica Alin Popescu. „De asemenea, berea creste apetitul alimentar mai ales inspre alimentele bogate in calorii cu continut in grasimi si carbohidrati – snacks-uri, chips-uri, carnaciori, alune, saratele, covrigei”.
Astfel, daca „burta de bere” pare sa fie un mit, cert e ca bautura alcoolica devenita aliment aduce un surplus de greutate, in functie de cantitatea consumata si de stilul de viata al consumatorilor. Specialistii contactati de TOTB explica mai jos avantajele si dezavantajele consumului de bere asupra organismului uman. Dr. Alin Popescu trece in revista valorile nutritionale ale bauturii-aliment:
• Apa : Mai mult de 90% din bere este reprezentata de apa. Astfel, berea poate avea o contributie importanta la cantitatea zilnica de lichide ingerata, care trebuie sa fie de cel putin 1,5-2 litri pe zi. Pe de alta parte, insa, consumul de alcool are un efect de deshidratare celulara;
• Continut in grasime, zaharuri si proteine: Berea nu contine grasimi, foarte putine proteine (mai putin de 0,5%) si o cantitate mica de zahar ( in jur de 3%). Cantitatea de proteine din bere nu are valoare nutritionala. Pe de alta parte, zaharurile provenite din orz au de obicei o anumita valoare nutritionala si sunt reprezentate in general de maltoza si glucoza, iar cantitatea lor variaza intre 35 si 40 g pe litru de bere. Unele beri contin o cantitate destul de mare de zaharuri fermentate;
• Vitamine: Vitaminele provin din drojdia de bere adaugata in timpul procesului de preparare si sunt reprezentate de vitamine din grupul B. Insa cu cat berea este mai filtrata, cu atat se pierd mai multe vitamine. Un pahar (250 ml) de bere contine inca 0,07 mg de vitamina B2, 0,01 mg de vitamina B1 si 0,12 mg de vitamina B6. Ca o comparatie, o felie de paine neagra contine 0,02 mg de vitamina B2, 0,06 mg de vitamina B1 si 0,05 mg de vitamina B6. Cu un consum moderat, berea poate aduce necesarul zilnic de vitamine din grupul B. Pe de alta parte, un consum excesiv nu duce la crearea unor depozite de vitamine ci, dimpotriva, va crea o carenta (in special de vitamina B1);
• Minerale: Berea contine o serie de oligoelemente (n.r. – elemente chimice gasite in cantitati foarte mici in organismele vii, avand rol de catalizator) si minerale. Cantitatile depind de originea materiei prime, metoda de preparare, precum si de procesul de productie. Cele mai importante si benefice minerale sunt fierul, cromul, cuprul si potasiul. Continutul in sare al berii este aproape absent, ceea ce este un lucru pozitiv, mai ales daca avem de urmat o dieta fara sare. Prezenta unor anumite minerale, cum ar fi fier, crom, cupru, siliciu si potasiu poate fi cu siguranta clasificata ca fiind pozitiva.
Trecand mai departe, alcoolul etilic are „o gramada de calorii”, in jur de 7,07 Kcal/g, spune medicul nutritionist Corina Zugravu, mai mult decat un gram de proteine sau glucide. Berea are in jur de 43-45 de kilocalorii (1 kcal = 1.000 de calorii) la 100 de mililitri. Potrivit lui Alin Popescu, berea neagra are circa 450 kcal/l, cea blonda, circa 379 kcal/l. Calorii ce iau in stapanire organismul fara a tine seama de necesitatile lui si care elibereaza energia rapid, indiferent de nevoile de moment, potrivit Corinei Zugravu. „Energia provenind din bere este considerata ‘goala’ (calorii goale), in sensul ca produsul respectiv nu ne aduce mare lucru din punct de vedere nutritional, doar energie si atat”, completeaza nutritionistul sportiv Serban Damian. „Acest lucru este valabil pentru toate bauturile alcoolice”.
„Energia respectiva se depune, neputand fi folosita”, continua Corina Zugravu. „Mai mult, alcoolul in sine aduce perturbari metabolice mari – de exemplu, favorizeaza sinteza lipidelor –, ceea ce iar nu este bine”. Chiar daca berea nu are de regula o concentratie mare de alcool, depasind rar 5%, daca este consumata in cantitate mare, atrage cu sine multa energie. Plus ca berea mai are si glucide nefermentate, celule de drojdie si proteine, care au si ele caloriile lor.
„Calculul este relativ simplu”, spune Serban Damian: o sticla de bere de 500 ml furnizeaza in jur de 150-200 kcal; 2 beri pe zi imbogatesc organismul cu cate 300-400 kcal zilnic; rezulta un excedent saptamanal de cca. 2.100-2.800 kcal si, prin extensie, unul anual de 109.200-145.600 kcal. „Daca transpunem aceste numere in kilograme de tesut adipos, ajungem la 15-20 kg pe an”, spune nutritionistul sportiv, 1 kg de tesut adipos fiind echivalentul a 7.000 kcal. „Exista tendinta ca berea sa fie bauta in cantitati uriase, 1-2 peturi sunt aruncate pe gat fara probleme”, adauga Corina Zugravu. „Ganditi-va numai cate calorii se aduna”.
Acestea din urma merg mana in mana cu stilul de viata si cu taria de caracter ale consumatorilor. Cei care fac miscare pot arde excesul de calorii. „Un bautor de bere este microbist, dar nu isi misca fundul sa faca miscare el insusi”, spune Corina Zugravu. „Nu sportivii beau bere, ci puturosii, mai ales ca berea da si somn – niste acizi din hamei sunt soporifici (n.r. – cu efect de somnifer)”. Pe langa sporirea exercitiilor fizice, consumatorii inraiti de bere ar trebui fie sa reduca consumul, fie sa se abtina de la mancare, din moment ce anumite substante amare din hamei stimuleaza pofta de mancare, stinsa cu alune, sticks-uri sau covrigei, care nu inseamna decat alte calorii.
Cu toate acestea, berea sta mult mai bine la capitolul calorii decat vinul si alte bauturi alcoolice, dar si decat unele sucuri racoritoare sau dulciuri precum ciocolata. „S-a facut un studiu prin care s-a demonstrat ca daca adaugam la ratia zilnica normala de 2.200 Kcalorii inca 2.000 Kcalorii obtinute prin consumul de bere, persoana respectiva nu se va ingrasa asa de repede ca si in cazul adaugarii a 2.000 kcal provenite din consumul de ciocolata”, spune specialistul in medicina sportiva Alin Popescu. „Acest fapt a fost demonstrat experimental, dar nu exista nici o explicatie. Prin urmare, cei care sunt consumatori de bere nu trebuie sa se ingrijoreze ca vor lua foarte repede in greutate”.
Alin Popescu e de parere ca berea ar trebui sa faca parte din alimentatia noastra zilnica, insa separata de mese. Daca privim berea ca pe un aliment – „chiar util, pentru ca berea neagra e plina de antioxidanti” – si o folosim cu masura, este OK, completeaza Corina Zugravu. Ce inseamna cu masura in opinia dansei: o cutie de 330 ml pe zi, insotita de un stil de viata sanatos. Serban Damian adauga pe site-ul sau: „Studiile au aratat ca un stil de viata sanatos, activitatea fizica, controlul greutatii si maximum trei pahare de bere pe zi au o actiune activa impotriva bolilor cardiovasculare”.
Compozitia berii
• Apa: Mai mult de 90% din bere este apa. De aceea, nu este de mirare ca fabricile producatoare de bere pun pe locul intai in cerinte ca apa utilizata in procesul de fabricare sa fie de inalta calitate. Apa este importanta deoarece contine diverse saruri si minerale iar cantitatea si calitatea lor afecteaza gustul final al berii;
• Malt: Maltul este obtinut prin fermentarea cerealelor folosite la prepararea berii. In general, cel mai utilizat este orzul, uneori se foloseste ovazul si ocazional grau sau alac. Materiile prime inferioare calitativ din care se mai obtine malt sunt porumbul si orezul. Spre exemplu, sake-ul japonez este clasificat ca bere, pentru ca se obtine prin fermentarea orezului. Maltificarea se realizeaza prin punerea in apa a granelor, care apoi sunt lasate sa germineze, sunt uscate si astfel se obtine zaharul fermentabil. Cel mai important, dupa cum spuneam, este maltul obtinut din orz. Cel din grau poate fi si el utilizat, avand o inalta calitate. Graul poate fi utilizat la producerea de bere si nemaltificat si se obtin asa numitele beri albe;
• Zahar: Zaharul se adauga in plus, alaturi de apa si malt de cereale, pentru a ajuta la fermentare;
• Hamei: Hameiul este un conservant natural si da berii o aroma. Florile de hamei contin lupulina, o substanta rasinoasa care da aceasta aroma tipica berii – amara. Hameiul mai contine si substante care fac ca berea sa aiba perioada de conservare mai mare. Cu cat hameiul folosit este mai tanar, cu atat berea este mai amara. Berea alba face exceptie pentru ca este suficient de amara ca sa mai necesite adaugarea de hamei. Hameiul contine si fitoestrogeni, cu rol important in valorile nutritive ale berii;
• Drojdia: Drojdia este necesara in procesul de conversie a zaharurilor fermentabile in alcool si dioxid de carbon. Inainte de proces, apa si maltul sunt fierte impreuna, iar dupa racire se adauga drojdia.Cele mai multe fabrici de bere au propriile lor culturi de drojdie. Exista doua tipuri de drojdie folosite, in functie de comportamentul lor in procesul de fermentatie, si anume: drojdia de baza si drojdia de varf. Drojdia de varf fermenteaza intre 10 si 20 de grade si sta la suprafata mixturii de bere si fermenti, in timp ce drojdia de baza fermenteaza la 5 -10 grade si se lasa la fundul berii.
- Dr. Alin Popescu
http://think.hotnews.ro